Студопедия — FEMEIE MINUNE. 1 страница
Студопедия Главная Случайная страница Обратная связь

Разделы: Автомобили Астрономия Биология География Дом и сад Другие языки Другое Информатика История Культура Литература Логика Математика Медицина Металлургия Механика Образование Охрана труда Педагогика Политика Право Психология Религия Риторика Социология Спорт Строительство Технология Туризм Физика Философия Финансы Химия Черчение Экология Экономика Электроника

FEMEIE MINUNE. 1 страница






 

— Da єi aєa, am bгgat de seamг cг nu te dai de ceasul morюii ca sг te оnsori! spuse Shorty, reluвnd o discuюie care pгrea sг se fi оncheiat cu cвteva minute mai оnainte.

Smoke stгtea pe marginea оnvelitoarei lui de dormit din blanг єi cerceta picioarele unui cвine, pe care-l rгsturnase оn zгpadг єi mвrвia єi nu rгspunse. Shorty suci un mocasin din care ieєeau aburi, оnfipt оntr-un bгю dinaintea focului єi apoi cercetг cu оncordare chipul tovarгєului sгu.

— Оюi dai ochii peste cap la aurora borealг, continuг Shorty. Vreo uєuraticг, ei? Vreo moftangioaicг din alea care-єi fвювie fusta оn toate pгrюile cвnd danseazг? Єi cele mai bune sunt uєuratice, atunci cвnd nu-s nebune de-a binelea. Єi toate niєte pisici єi cele mai mici єi cele mai mari, cele mai frumuєele ca єi cele оn toate chipurile. Devin niєte leoaice hrгpгreюe єi urlг mai rгu decвt hienele atunci cвnd adulmecг urma unui bгrbat care le cade lor cu tronc.

Monologul lвncezi din nou. Smoke plesni cвinele cвnd acesta оncercг sг-l оnhaюe de mвnг єi continuг sг-i cerceteze zgвrieturile єi rгnile perniюelor de la labele sвngerвnde.

— Hai! Nu se dгdu Shorty bгtut. Poa’ cг eu nici n-aє fi putut sг mг-nsor chiar de mi-aє fi pus mintea. Da’ poa’ cг nici n-am vrut sг mг las оnsurat fiindcг nu mi-a stat mintea la asta єi am pornit prin codri. Smoke, vrei sг-юi spun ce m-a salvat pe mine? Am sг-юi spun. Suflul! Am юinut-o tot оntr-o fugг. Aє vrea sг vгd єi eu muierea care-i оn stare sг se юinг dupг mine pвnг nu mai pot sufla!

Smoke dгdu drumul cвinelui єi-єi suci єi el mocasinii proptiюi оn jurul focului.

— Mвine trebuie sг ne mai odihnim єi sг facem mocasini, catadicsi Smoke sг-i rгspundг. Crusta asta subюire le roade picioarele ca naiba.

— Ar fi mai bine s-o юinem la drum оntr-un fel, obiectг Shorty, Nu mai avem halealг destulг sг ne оntoarcem єi ar trebui sг tгiem calea elanilor sau sг ajungem la indienii albi destul de repede, fir-ar sг fie, altfel o sг ne mвncгm cвinii, cu picioare rгnite cu tot. Ei, dar cine i-a vгzut vreodatг pe indienii гia albi? Doar zvonuri. Єi cum naiba sг fie indianul alb! Ar fi mai firesc un alb negru. Smoke, mвine trebuie sг tragem tare la drum. Юinutul e mort, nici un vвnat. N-am vгzut de o sгptгmвnг nici mгcar o vizuinг de iepure, doar єtii bine. Єi trebuie sг ieєim din fundгtura asta undeva unde-i vвnat din belєug.

— Dacг stau єi ei o zi sг-єi odihneascг labele єi le mai punem єi niєte mocasini, o sг юinг єi ei mai bine la drum, оl sfгtui Smoke. Dacг ai norocul sг dai peste vreo cumpгnг a apelor mai micг, aruncг єi tu un ochi оn partea aia pentru cг de-acum s-ar putea оn orice clipг sг ieєim la larg, оn zona colinelor. La Perle ne-a spus cг zona asta trebuie s-o cгutгm.

— Chiar dupг spusele lui, acum zece ani a trecut pe aici! Єi era atвt de nгucit de foame оncвt nici el nu avea habar ce vedea оn jur. Оюi aduci aminte ce spunea el despre niєte steaguri imense care fluturau pe vвrfurile munюilor? Atвt єi e destul ca sг-юi dai seama cвt de nгucit era. Єi a mai spus cг el n-a vгzut nici un indian alb, asta-i povestea lui Anton. Iar Anton a dat ortul popii cu doi ani оnainte ca tu єi cu mine sг ajungem оn Alaska. Dar mвine mг duc єi mг uit. Єi poate оmi iese vreun elan оn cale. Ce-ai zice sг tragem niєte aghioase?

Dimineaюг, Smoke rгmase оn tabгrг, cosind mocasini pentru cвini єi reparвnd hamuri. La prвnz, gгti mвncare pentru doi oameni оnfulecг propria lui porюie єi оncepu sг aєtepte sг se оntoarcг Shorty. O orг mai tвrziu, оєi puse rachetele єi porni pe urmele tovarгєului sгu. Drumul ducea оn susul albiei unui pвrвu, apoi printr-o gвtuiturг оngustг, care se deschidea deodatг оntr-o pгєune de elani. Dar nu mai cгlcase picior de elan pe acolo оncг din toamnг, de la prima zгpadг. Urmele de rachete ale lui Shorty traversau pгєunea єi urcau pe o pantг uєoarг, spre o domoalг cumpгnг a apelor. Pe creastг, Smoke se opri. Urmele mergeau la vale, de cealaltг parte. Primele pвlcuri de molizi, de pe albia apei, se iveau la mile єi mile distanюг єi era limpede cг Shorty trecuse de ele єi mersese mai departe. Smoke se uitг la ceas, amintindu-єi cг avea sг vinг оntunericul, de cвini єi de tabгrг єi, оmpotriva voinюei lui, hotгrо sг nu meargг mai departe. Dar оnainte de a porni оnapoi, se opri єi se mai uitг lung оn jur. Spre rгsгrit, orizontul era ferestruit de piscurile оnzгpezite ale Munюilor Stвncoєi. Оntregul sistem muntos, lanюuri de munюi dupг lanюuri de munюi, pгrea sг se оndrepte spre nord-vest, tгind de-a curmeziєul cвmpia despre care vorbea La Perle. Impresia era cг munюii parcг conspiraserг sг-iоmpiedice pe cгlгtori sг se оndrepte spre vest, spre Yukon. Smoke se оntrebг cвюi oameni, оn trecut, dupг ce se apropiaserг de юinutul гsta aєa cum fгcuse єi el, fuseserг respinєi de priveliєtea aceea care te alunga оnapoi. La Perle nu fusese gonit оnapoi, dar La Perle traversase munюii pe versantul de est al Munюilor Stвncoєi.

Pвnг spre miezul nopюii, Smoke оntreюinu focul, fгcвnd sг оnalюe flгcгri imense ca sг-l ajute pe Shorty sг gгseascг drumul, iar dimineaюг, dupг ce strвnse tabгra єi оnhamг cвinii, aєteptг sг mijeascг zorii єi luг urma tovarгєului sгu. Cвnd ajunserг оn gвtuitura aceea оngustг a canionului, cвinii ciulirг urechile єi оncepurг sг scheaune. Smoke zгri niєte indieni, єase de fapt, care se оndreptau spre el. Nu aveau cвini, nu aveau poveri doar оn spate li se vedeau cele mai mici boccele de drum. Оl оnconjurarг pe Smoke єi-i dгdurг imediat motive de uimire. Era limpede cг dupг el veniserг. De asemenea, se convinse repede cг nu vorbeau o limbг indianг din care sг priceapг єi el o iotг. Cu toate cг erau mai оnalюi єi mai legaюi decвt indienii din bazinul Yukonului nu erau totuєi niєte indieni albi. Cinci dintre ei erau оnzestraюi cu cвte o muschetг, cu юeava lungг, anticг, de pe vremea Companiei Golfului Hudson, iar ce-l de-al єaselea purta o carabinг Winchester, pe care Smoke o recunoscu a fi a lui Shorty.

Nu-єi pierdurг vremea sг-l facг prizonier. Cum nu era оnarmat, Smoke n-avu оncotro єi trebui sг se supunг. Conюinutul saniei fu оmpгrюit оntre indieni, care-l adгugarг propriului lor bagaj, iar lui оi dгdurг doar blгnurile de dormit ale lui єi ale lui Shorty. Cвinii furг deshгmaюi, iar cвnd Smoke protestг, unul dintre indieni оi explicг prin semne cг pвrtia era prea accidentatг pentru a merge cu sania. Smoke se оnclinг оn faюa inevitabilului, ascunse sania cu vвrful оn sus оn zгpadг, pe malul pвrвului єi o porni la drum, alгturi de cei care-lcapturaserг. Dupг ce depгєirг o colinг, o luarг spre nord, la vale, printre molizii pe care Smoke оi zгrise оn dupг-amiaza zilei precedente. Urmarг albia, mergвnd de-a lungul ei vreo douгsprezece mile, renunюarг la ea cвnd aceasta se оndreptг spre vest єi o luarг drept spre est, pe un afluent cu maluri оnguste.

Prima noapte o petrecurг оntr-o tabгrг unde se vedea cг fusese ocupatг mai multe zile. Aici fusese pusг la adгpost o cantitate de somon uscat єi un fel de carne conservatг, indienii luarг єi proviziile astea єi le adгugarг la оncгrcгtura lor. Din aceastг tabгrг pornea o potecг fгcutг de numeroase rachete – cei care-lcapturaserг pe Shorty – se gвndi Smoke єi оnainte de a se lгsa оntunericul, el reuєi sг distingг єi urmele mai оnguste de rachete pe care le lгsase Shorty. Оntrebвndu-i pe indieni prin semne, ei dгdurг din cap оn semn de confirmare єi arгtatг cu mвna spre nord.

Оn zilele care urmarг, indienii arгtarг mereu spre nord єi pвrtia, dupг ce se sucea єi rгsucea printr-un labirint de piscuri, se оntorcea din nou spre nord. Оn acea pustietate albг єi mohorвtг, ori оncotro se оntorceau, drumul pгrea sг fie interzis, dar pвrtia fгcea meandre єi coturi, gгsind culmi mai joase єi evitвnd lanюurile de munюi оnalюi, inaccesibili. Aici zгpada era єi mai adвncг decвt оn vгile de mai jos єi fiecare pas оnsemna trudг, оn ciuda rachetelor. Mai departe, cei care-l capturaserг pe Smoke, toюi oameni tineri, neavвnd greutгюi prea mari оn spinare, o pornirг iute la drum єi Smoke nu-єi putu stгpвni muєcгtura mвndriei dвndu-єi seama cг оi venea uєor sг se юinг de ei. Ei erau оncг din copilгrie obiєnuiюi sг umble numai cu rachetele єi, se antrenaserг bгtвnd drumuri lungi, dar єi el era оntr-o formг оncвt acea traversare pentru el nu оnsemnг o trudг mai grea decвt pentru ceilalюi.

Оn єase zile ajunserг єi traversarг trecгtoarea cea mai importantг, la altitudine destul de micг, оn comparaюie cu munюii din jur, dar groaznicг de fapt, pe unde nu s-ar fi putut trece cu sania оncгrcatг. Dupг cinci zile de drum оntortocheat, timp оn care au coborвt tot mai jos, tot mai la vale, ajunserг la loc deschis, оntr-un юinut de dealuri, urmвnd unele dupг altele, pe care-l descoperise La Perle cu zece ani оnainte. Smoke оєi dгdu seama de la prima ochire cг acela era юinutul, ziua era limpede єi rece, termometrul arгta patruzeci de grade sub zero, iar aerul era atвt de curat cг se vedea la o sutг de mile distanюг. Єi cвt cuprindea cu ochii era doar o оntindere deluroasг. Departe, spre est, Munюii Stвncoєi оєi ridicau piscurile acoperite cu zгpadг pвnг la ceruri. Spre sud єi vest, se оntindeau lanюurile sistemului de munюi pe care-l traversaserг. Єi оn acest imens refugiu era юinutul pe care-l traversase La Perle, acoperit numai cu zгpadг, dar оn unele perioade ale anului plin de vвnat, iar vara un pгmвnt zвmbitor, plin de pгduri єi flori.

Оnainte de amiazг, dupг ce coborвrг pe albia unui pвrвu mai mare, printre sгlcii acoperite de zгpadг єi plopi de munte despuiaюi, prin pгduri mari de molid, ajunserг la o tabгrг mai mare, abandonatг nu de multг vreme. Din ochi, оn vreme ce treceau pe acolo, aprecie tabгra la patru, cinci sute de focuri єi bгnui cг e vorba de o populaюie de cвteva mii. Pвrtia era atвt de proaspгtг єi atвt de bine bгtгtoritг оncвt Smoke єi cu indienii оєi scoaserг rachetele de zгpadг єi, numai оn mocasini, puturг sг оntindг pasul. Se vedeau semne de vвnat peste tot – urme de lup єi de rвs, care n-ar fi putut hгlгdui prin acele locuri fгrг carne din belєug. La un moment dat, unul dintre indieni scoase plin de оncвntare un strigгt єi arгtг cu mвna spre o porюiune de zгpadг bгtгtoritг, plinг de юeste de caribu, aruncate la оntвmplare cгlcate оn picioare єi zdrobite, de parcг acolo s-ar fi оnfruntat o armatг оntreagг, iar oasele erau curate, roase cu grijг. Єi Smoke оєi dгdu seama cг de la ultima zгpadг, vвnгtorii fгcuserг jaf mare оn vвnat.

Se lгsг prelungitul amurg, dar indienii nu dгdurг nici un semn cг urma sг facг tabгrг. Юinurг mai departe drumul, оn acelaєi pas, prin bezna tot mai adвncг, ce se mai risipi sub cerul plin de stele, pe jumгtate ascunse de pulsaюiile vaporoase ale aurorei boreale. Cвinii furг primii care prinserг zvonul de tabгrг, ciulindu-єi urechile єi оncepвnd sг scheaune оncet, plini de nerгbdare. Apoi, la urechile oamenilor ajunse un murmur vag din cauza distanюei, dar care nu avea darul de a te mвngвia, aєa cum se оntвmplг cвnd auzi de departe murmurul unei aєezгri. Zvonul era de fapt оntr-o tonalitate оnaltг, din cauza strigгtelor ascuюite, acoperite de strigгte єi mai ascuюite, urletele ca de lup ale unei mulюimi de cвini lup – un urlet de neliniєte єi durere, gemвnd de disperare єi revoltг. Smoke оєi scoase ceasul, deschise capacul de sticlг, cu degetele pipгi limbile єi-єi dгdu seama cг e ora unsprezece. Cei din jurul lui оntinserг pasul. Picioarele care trudiserг din greu vreo douгsprezece ceasuri, acum iuюirг pasul єi mai mult, ajungвnd aproape sг fugг, sau sг fugг cea mai mare parte a timpului. Ieєirг din pгdurea оntunecoasг de molid єi furг оntвmpinaюi de para focurilor numeroase єi brusc se оntгri єi zarva. Dinaintea lor se оntindea tabгra cea mare.

Iar cвnd pгtrunserг оn tabгrг, pгєind pe cгrгri neregulate, оi оntвmpinг un val de strigгte єi mai puternice, care оi оnsoюi apoi mai departe – chiuituri, saluturi, оntrebгri єi rгspunsuri, glume єi rгspunsuri la glume; mвrвieli єi lгtrгturi ale cвinilor lup care se repezeau ca niєte proiectile de blanг, turbaюi de furie, asupra cвinilor strгini, aduєi de Smoke; glasuri cicгlitoare de indience, hohote de rвs, miorlгiala ювncilor єi urletele pruncilor, gemetele celor bolnavi care-єi aduserг aminte de durerile lor, оn fine, tot tгmbгlгul unei tabere de oameni primitivi, sгlbatici.

Lovind оn dreapta єi-n stвnga cu ciomege sau paturile armelor ceata lui Smoke alungг cвinii taberei care atacau, оn vreme ce proprii sгi cвini, clгmpгnind din fгlci єi arгtвndu-єi colюii, оngroziюi de atвюia duєmani apгruюi deodatг, se оnghesuiau оn picioarele oamenilor care-i apгrau єi mergeau оncordaюi, gata-gata sг se repeadг ameninюгtor.

Se oprirг оntr-un loc cu zгpada bгtгtoritг, lвngг un foc, unde stгteau pe vine Shorty єi alюi doi indieni єi frigeau niєte bucгюi de carne de caribu. Alюi trei indieni tineri, care stгteau оntinєi pe niєte blгnuri aєternute peste un culcuє din crengi de molid, se ridicarг оn capul oaselor. Shorty, din cealaltг parte a focului оi aruncг o privire tovarгєului sгu, dar pe chip pгstrг o expresie de o severa indiferenюг, ca єi ceilalюi indieni. Nu fгcu nici un semn єi continuг sг-єi prгjeascг bucata de carne mai departe.

— Ce naiba s-a оntвmplat? ]l repezi Smoke, aproape enervat. Юi-ai pierdut darul vorbirii?

Pe chipul lui Shorty se ivi vechiul zвmbet atвt de cunoscut.

— Nююю! ]i rгspunse el. Sunt indian. Оnvгю sг nu mг mai mir de nimic. Cвnd au pus laba pe tine?

— A doua zi dupг plecarea ta.

— Hmmm! fгcu Shorty cu o ciudatг luminг dansвndu-i оn ochi. Ei, mг simt bine, оюi mulюumesc, vedea-m-aє mort. Asta-i tabгra burlacilor.

Fгcu din mвnг ca sг-i arate toatг minunгюia, adicг un foc, niєte paturi de ramuri de molid puse direct pe zгpadг, peste ele piei de caribu єi apгrгtori de vвnt din nuiele de salcie єi ramuri rгsucite de molid.

— Iar aceєtia sunt burlacii!

De data asta, mвna оi arгtг pe tinerii din jur, dupг care Shorty scuipг cвteva vorbe оn limba lor guturalг, ceea ce stвrni lucirea albг a ochilor єi dinюilor.

— Smoke, indivizii sunt fericiюi sг te vadг. Stai jos, usucг-юi mocasinii єi am sг-юi pregгtesc єi юie ceva de halealг. Am prins biniєor sporovгialг lor, nu-i aєa? Trebuie sг te apuci єi tu de treaba asta, fiindcг se pare cг o sг stгm alгturi de ei destul de оndelungг vreme. Mai e un alb pe aici. L-au prins acum єase ani. Un irlandez peste care au dat pe cвnd o luase pe drumul cгtre lacul Great Slave. Rгspunde la numele de Danny Mecan. S-a aєezat єi el ca omul cu o indiancг. De-acum are єi doi plozi, dar dacг i se iveєte vreodatг prilejul, o єterge fгrг sг se mai uite оnapoi. Vezi foculeюul acela de colo, de la dreapta? Acolo-i tabгra lui.

Se pгrea cг aici urma sг fie domiciliul lui Smoke, pentru cг cei care-l prinseserг оl lгsarг aici, cu cвini cu tot єi pornirг mai departe, spre adвncul taberei. Оn vreme ce Smoke se ocupa de оncгlюгri єi devora bucгюi de carne fierbinte, Shorty pregгtea mвncarea єi vorbea.

— Smoke, de data asta am cam dat de dracu. Frumuєel. Ascultг ce-юi spun eu. Єi trebuie sг dibuim noi o cale de a scгpa. Гєtia-s indieni sгlbatici, indieni adevгraюi fir-ar sг fie. Єi nu-s albi deloc, numai cгpetenia lor e. Vorbeєte de parcг ar avea gura plinг de mгmгligг fierbinte єi dacг гsta nu-i scoюian sadea, atunci nu mai existг scoюieni pe lumea asta. El e capul, mahгrul, grangurele cel mare al оntregului balamuc. Ce spune el aia se face. Probabil cг trebuie sг єtii treaba asta оncг de la оnceput. Danny Mecan оncearcг sг scape de el de єase ani оncheiaюi. Danny e bгiat bun, dar nu prea are vвnг оn el. Єtie un drum de scгpare – l-a aflat оn timpul expediюiilor de vвnгtoare – la vest de drumul pe care am venit noi. N-a avut curajul sг se оncumete оntr-acolo de unul singur, dar noi trei am putea sг оncercгm. Whiskers e al naibii de bun, dar cea mai mare parte a vremii bate cвmpii.

— Cine-i Whiskers? оntrebг Smoke, oprindu-se o clipг din оnfulecatul unei bucгюi fierbinюi de carne friptг.

— Pгi гsta-i figurг гla mare! Scoюianul! A cam оmbгtrвnit єi acum pariu cг doarme, da’ o sг te caute el mвine dimineaюг єi o sг-юi arate limpede ca bunг-ziua cг eєti pгduche nenorocit, pe ringul lui de dans. Toate tгrвmurile astea-i aparюin lui. Sг-юi intre bine оn dovleac ideea asta. Nu le-a explorat nimeni niciodatг єi toate ale lui sunt. Єi are el grijг sг te facг sг nu uiюi treaba asta nici cвnd dormi. Are єi el vreo douгzeci de mii de mile pгtrate de teren de vвnгtoare, numai ale lui. El e indianul cel alb, el єi fusta aia. Ha-ha! Nu te uita la mine aєa. Aєteaptг pвnг ai s-o vezi. Єi ai ce vedea, toatг albг, ca tat-su, el e Whiskers. Єi caribu! I-am vгzut. O sutг de mii de capete de carne sгnгtoasг оn turma asta єi zece mii de lupi єi mвюe sгlbatice care se юin dupг turmг єi se hrгnesc cu animalele rгzleюite sau neputincioase. Dar sг lгsгm pe cele neputincioase. Turma se оndreaptг spre est єi de-acum оncolo, zi de zi, ne юinem dupг ea. Mвncгm єi cвinii єi tot ce nu putem mвnca afumгm єi punem la sare pentru primгvarг, оnainte de bгtaia somonilor. Ehei, dacг existг ceva care sг nu єtie Whiskers despre caribu єi somoni, atunci nu mai єtie nimeni, ascultг ce-юi spun eu. Єi uite-l єi pe Whiskers care parcг are treabг! оi єopti Shorty оntinzвnd mвna єi єtergвndu-se pe mвini de grгsime de blana unuia dintre cвinii de sanie.

Se fгcuse dimineaюг єi burlacii stгteau pe vine оn jurul micului dejun format din carne de caribu pe care o єi оnfulecau оndatг ce o perpeleau la foc. Smoke ridicг privirea єi vгzu un bгrbat zvelt єi nu prea оnalt, оmbrгcat оn blгnuri, ca orice sгlbatic, dar alb la faюг, neоndoios, mergвnd оnaintea unei sгnii єi urmat de vreo duzinг de indieni. Smoke sparse un os оncгlzit єi, оn vreme ce sugea mгduva aburindг, se uita la gazda care se apropia. Faюa оi era ascunsг оn cea mai mare parte de niєte favoriюi stufoєi єi de barba colilie gгlbuie, pгtatг de fumul focurilor, dar оn schimb nu reuєeau sг-i acopere obrajii scofвlciюi, cadaverici. Sfrijit, dar sгnгtos, оєi spuse Smoke, dupг ce bгgг de seamг nгrile largi, pieptul bombat єi lat, care pгrea sг ofere spaюiu garantвnd oxigenul єi viaюa.

— Cum o mai duceюi! fгcu bгrbatul оn vreme ce-єi scotea o mгnuєг єi apoi оi оntinse mвna. Mг numesc Snass, adгugг el pe cвnd dгdeau mвna.

— Iar eu Bellew, оi rгspunse Smoke, simюindu-se foarte stвnjenit cвnd оntвlni ochii negri єi cercetгtori ai celuilalt.

— Vгd cг de mвncare aveюi din belєug.

Smoke оncuviinюг din cap єi se оntoarse la osul cu mгduvг, pe cвnd оn urechi оi suna torsul vorbelor scoюianului, chiar ciudat de plгcut.

— Raюii reduse. Dar de obicei nu flгmвnzim. Єi e mai firesc sг mвncгm aєa, decвt sг avem la оndemвnг animalele crescute de om ca la oraє.

— Dupг cвte vгd nu-юi prea plac oraєele, rвse Smoke ca sг zicг єi el ceva, dar fu uluit cвnd vгzu ce schimbare suferi imediat Snass.

Ca o plantг plinг de sensibilitate, оntreaga alcгtuire a omului pгru sг se ofileascг єi apoi sг tremure. Urmг reculul, sгlbatic єi оncordat, concentrat numai оn priviri, оn care se nгscu o urг ce юipa pradг unei dureri imense. Se оntoarse brusc оntr-o parte, se stгpвni єi aruncг indiferent peste umгr.

— Domnule Bellew, o sг ne vedem mai tвrziu. Turmele de caribu se оndreaptг spre est єi acum pornesc оnainte pentru a gгsi loc de tabгrг. Mвine o sг veniюi cu toюi ceilalюi.

— Ce zici de Whiskers, ei? mormгi Shorty, cвnd Snass porni mai departe, оnaintea atelajului lui.

Shorty оєi єterse din nou mвinile de cвinele lup cгruia pгrea sг-i placг treaba asta, fiindcг mai lingea єi el din grгsimea aceea delicioasг.

Оn dimineaюa aceea, ceva mai tвrziu, Smoke porni оn preumblare prin tabгra preocupatг de treburile ei primitive. Tocmai se оntorsese o ceatг mare de vвnгtori єi bгrbaюii se оmprгєtiarг pe la diverse focuri. Femei єi copii placau cu atelaje de cвini оnhгmaюi la sгnii uєoare cu fundul plat, оn vreme ce alte femei єi copii se оntorceau cu astfel de sгnii оncгrcate din greu cu carne atunci adusг de la locul vвnгtorii, dar deja оngheюatг. Se pusese un ger tгios, cum se оntвmplг primгvara devreme єi оntreagг aceastг scenг era pictatг la o temperaturг de minus treizeci de grade. Nu se vedeau veєminte юesute. Toюi erau оmbrгcaюi la fel, оn blгnuri єi piei uєor tгbгcite. Puєtii treceau cu arcuri оn mвnг єi cвte o legгturг de sгgeюi cu vвrful de os, iar оn tecile agгюate de gвt, Smoke vгzu doar cuюite din os sau de piatrг. Femeile оєi vedeau de treburi оn jurul focului, afumвnd carnea, оn vreme ce din spinarea lor se zgвiau niєte ювnci cu ochii rotunzi, ce sugeau o bucatг de seu. Cвini, rude drepte ale lupilor, se zbвrleau la Smoke, оnfruntвnd ameninюarea ciomagului scurt cu care se оnarmase numai pentru a adulmeca mirosul acestui nou venit, pe care trebuiau sг-l accepte tocmai din cauza acelui ciomag.

Smoke ajunse єi la focul lui Snass, separat cu totul de celelalte, оn mijlocul taberei. Deєi locul lui de popas era trecгtor, lucru ce se vedea limpede din toate amгnuntele, totul era durat solid єi la dimensiuni mai mari decвt оn cazul celorlalюi. O grгmadг mare de baloturi de piei єi legгturi de provizii era ridicatг pe un podium оnalt, la adгpost de cвini. Loculde dormit era apгrat de o bucatг mare de pвnzг tare, care aducea cu jumгtate de cort. Оntr-o parte era єi un cort de mгtase, din cele folosite de exploratori єi vвnгtori bogaюi. Smoke nu mai vгzuse niciodatг un cort de felul гsta єi se apropie. Cum stгtea el єi-l studia, pвnza de la intrare se dгdu la o parte єi se ivi o fatг. Se miєca atвt de iute, rгsгrise atвt de neaєteptat оncвt asupra lui Smoke avu efectul unei apariюii. Dar єi prezenюa lui pгru sг aibг acelaєi efect asupra ei єi un timp se uitarг юintг unul la celгlalt.

Fata era оnveєmвntatг numai оn piei, dar Smoke nu mai vгzuse оn viaюa lui piei atвt de frumoase єi blгnuri atвt de bine lucrate. Parka cu care era оmbrгcatг, cu gluga aruncatг pe spate, era fгcutг dintr-o ciudatг blanг de un argintiu cвt se poate de palid. Оn picioare avea muklukєi, cu pingele din piele de morsг єi restul din blana argintie de la picioare a numeroєi rвєi. Mгnuєile lungi, ciucurii de la genunchi, tot restul blгnurilor costumului erau de un argintiu palid, care parcг pвlpвia оn lumina оngheюatг. Єi din aceastг pвlpвire argintie, se оnгlюa pe un gвt delicat, zvelt, capul fetei, o faюг оmbujoratг cu pielea deschisг, niєte ochi albaєtri, urechile ca douг scoici roze єi pгrul castaniu deschis, care prinsese promoroacг єi avea lucirea gerului. Єi Smoke vгzu toate astea єi оncг multe altele ca оntr-un vis, apoi, venindu-єi оn fire, duse mвna la cгciulг. Оn aceeaєi clipг expresia de uimire din ochii fetei deveni zвmbet єi cu miєcгri iuюi єi pline de vitalitate оєi scoase o mгnuєг єi-i оntinse mвna.

— Bunг ziua, murmurг ea gravг, cu un accent ciudat єi delicios, iar glasul, tot de argint, ca єi blгnurile cu care era оmbrгcatг, rгsunг ca un єoc оn urechile lui Smoke, obiєnuite de-acum numai cu vocile aspre ale indiencelor din tabгrг.

Smoke de-abia reuєi sг оngaime cвteva fraze, amintiri stвngace ale bunelor sale maniere оn societate.

— Mг bucur sг vг оntвlnesc, continuг ea, cгutвndu-єi parcг cuvintele, cu faюa оncreюitг de zвmbet. Trebuie sг scuzaюi engleza pe care o vorbesc. Nu e prea grozavг. Sunt englezoaicг, la fel ca єi dumneavoastrг, оl asigurг ea cu seriozitate. Tatгl meu e scoюian. Mama a murit. Ea era franюuzoaicг єi englezoaicг єi chiar єi puюin indiancг. Tatгl ei era mare la Compania Golfului Hudson. Brrr! E frig.

Оєi puse iute mгnuєa єi оєi frecг urechile, a cгror roєcatг оncepuse sг pгleascг.

— Haideюi sг mergem lвngг foc єi sг stгm de vorbг. Mг cheamг Labiskwee. Cum vг cheamг.

Єi astfel ajunse Smoke s-o cunoascг pe Labiskwee, fata lui Snass, cгreia Snass оi spunea Margareta.

— Numele tatгlui meu nu e Snass, оl informг ea pe Smoke. Snass e doar numele sгu de indian.

Smoke aflг multe lucruri, оn ziua aceea, ca єi оn zilele care au urmat, оn timp ce tabгra se muta mereu, sг taie drumul turmelor de caribu. Aceєtia erau adevгraюii indieni sгlbatici, pe care-i оntвlnise єi de care scгpase Anton, cu mulюi ani оnainte. Aici erau aproape de hotarul de vest al teritoriului lor, iar vara se оntindeau spre nord, pвnг la югrmurile acoperite de tundrг ale Arcticii, iar spre est pвnг la Luskwa. Smoke n-a putut sг-єi dea seama care rвu era de fapt Luskwa єi nici Labiskwee єi nici Mecan n-au єtiut sг-i spunг. Cвteodatг, Snass, оnsoюit de cete puternice de vвnгtori, se avвntг departe spre est, dincolo de Munюii Stвncoєi, dincolo de lacuri єi de Mackenzie, pвnг оn tundrele оngheюate. Єi tocmai cu prilejul ultimei traversгri оn direcюia aceea fu gгsit cortul ocupat de Labiskwee.

— A aparюinut expediюiei Millicent – Adbury, оi spuse Snass lui Smoke.

— A, da, оmi aduc aminte. Au pornit оn cгutarea boului moscat. Expediюia trimisг оn cгutarea lor n-a mai gгsit nici mгcar o urmг.

— Eu i-am descoperit, spuse Snass. Amвndoi erau morюi.

— Lumea оncг nu єtie. Nu s-a auzit nici o vorbг de soarta lor.

— De aici n-are sг se audг nici o vorbг despre soarta lor, оl asigurг Snass ironic.

— Vrei sг spui cг dacг ar fi fost оn viaюг cвnd i-ai gгsit…?

Snass clгtinг din cap.

— Ar fi trгit mai departe cu mine єi poporul meu.

— Dar Anton a reuєit sг plece, оl provocг Smoke.

— Nu-mi aduc aminte de numele гsta. Cвnd s-a оntвmplat?

— Acum paisprezece sau cincisprezece ani, оi rгspunse Smoke.

— Hmmm! Deci a reuєit s-o scoatг pвnг la urmг la capгt. Єtii, m-am оntrebat mereu ce-o fi pгюit. Era poreclit Colю Lung. Era om voinic, voinic.

— La Perle a trecut pe aici acum zece ani.

Snass clгtinг din cap.

— A dat de urmele taberelor. Era varг.

— Atunci se explicг, оi rгspunse Snass. Vara suntem la sute de mile spre nord.

Dar oricвt se chinui, Smoke nu reuєi sг afle nimic despre trecutul lui Snass, de dinainte de perioada оn care venise оn pustietгюile din nord. Avusese parte de educaюie, dar оn toюi anii care trecuserг de atunci nu mai citise nici o carte, nici un ziar. Habar nu avea ce se mai оntвmplase оn lume єi nici nu manifesta vreo dorinюг de a afla. Auzise de minerii de pe Yukon єi de descoperirea terenurilor aurifere din Klondike. Cгutгtorii de aur nu invadaserг оncг tгrвmurile sale єi era bucuros. Lumea de dincolo de graniюele lui nu exista. Nu suporta nici sг i se aminteascг de ea.

Nici Labiskwee nu-l putu ajuta pe Smoke оn privinюa perioadelor de оnceput. Se nгscuse pe terenurile de vвnгtoare. Maicг-sa mai trгise numai єase ani dupг aceea. Maicг-sa fusese o femeie foarte frumoasг, singura albг pe care o vгzuse vreodatг Labiskwee. Rostea jinduitoare cuvintele astea єi оn o mie de chipuri оi spusese cu acelaєi jind cг ea aflase de existenюa lumii celei mari, cгreia tatгl ei оi оnchisese porюile. Dar pгstra toate aceste informaюii оn cel mai adвnc secret. Aflase de timpuriu cг orice cuvвnt despre lumea aceea оl determina pe taicг-su sг facг o crizг de furie.

Anton vorbise unei indience despre maicг-sa єi-ispusese cг fusese fiica unui оnalt funcюionar de la Compania Golfului Hudson, iar mai apoi indianca оi povestise toate astea lui Labiskwee. Dar numele mamei nu-l aflase niciodatг.

Danny Mecan nu era de nici un folos ca sursг de informaюii. Acestuia nu-i plгcea cu nici un chip aventura. Pentru el viaюa оn mijlocul naturii sгlbatice era groaznicг єi totuєi avea parte de ea de nouг ani. Fusese оmbгtat єi urcat la San Francisco pe o balenierг, fugise de pe navг оmpreunг cu alюi trei tovarгєi la Capul Barrow. Doi dintre ei muriserг, iar cel de-al treilea оi abandonase оn timpul traversгrii spre sud, drum groaznic. Doi ani trгise оmpreunг cu eschimoєii, оnainte de a dobвndi destul curaj ca sг оncerce sг porneascг din nou spre sud єi apoi cвnd nu mai avea decвt vreo cвteva zile ca sг ajungг la o factorie a Companiei Golfului Hudson, fusese cules de o ceatг de tineri vвnгtori de-al lui Snass. Mecan era un bгrbat mic de sat, cam prostuю, bolnav de ochi єi nu visa єi nici nu vorbea de altceva decвt de ziua оn care avea sг se оntoarcг оn iubitul sгu San Francisco єi labinecuvвntata meserie de cгrгmidar.

— Eєti primul om cu adevгrat inteligent de care avem parte, оl complimentг Snass pe Smoke оntr-una din seri cвnd stгteau la foc. Оn afarг de Patru Ochi. Indienii l-auporeclit aєa. Purta ochelari, fiind miop. Era profesor de zoologie – Smoke observг corectitudinea pronunюгrii. A murit acum un an. L-au cules oamenii mei dupг ce serгzleюise de o expediюie pe rвul Porcupine. Mda, era deєtept, dar єi zгnatic. Єi meteahna lui era cг mereu se rгzleюea. Єtia єi zoologie se pricepea єi la metale. Dincolo spre Luskwa, unde existг cгrbune, avem cвteva forje de nгdejde fгcute de el. Ne-a reparat armele єi i-a оnvгюat pe tineri cum se face treaba asta. A murit anul trecut єi оi simюim lipsa. S-a rгzleюit… uite asta s-a оntвmplat єi a murit оngheюat la mai puюin de o milг de tabгrг.

Єi оn aceeaєi noapte Snass i-a spus lui Smoke:

— Ai face bine sг-юi alegi o nevastг єi sг te aєezi la un foc al tгu. O sa te simюi mai bine decвt cu tinerii burlaci. Focurile fetelor – єtii, un fel de sгrbгtoare a virginitгюii – nu se aprind decвt оn plinг varг, cвnd vin somonii, dar dacг zici tu, dau ordin sг se organizeze mai devreme.

Smoke rвse єi clгtinг din cap.

— Nu uita, оi spuse Snass iute оn оncheiere. Anton e singurul care a reuєit sг plece de aici. A avut noroc, nefiresc de mult noroc.

Labiskwee оi spuse lui Smoke cг tatгl ei avea o voinюг de fier.

— Patru Ochi оi spunea de obicei Piratul Gheюurilor – nu єtiu ce-o fi оnsemnвnd єi asta – Tiranul Gerului, Ursul de Peєterг, Bestia Primitivг, Regele Caribu, Pantera cu Barbг єi o mulюime de alte porecle. Lui Patru Ochi оi plгceau vorbele astea. El m-a оnvгюat engleza pe care o єtiu. Glumea totdeauna. Niciodatг nu єtiai cвnd e serios. Dupг ce mг оnfuriam, оmi spunea Suratг Cita. Ce оnseamnг Cita? Totdeauna mг necгjea cu numele гsta.







Дата добавления: 2015-09-06; просмотров: 444. Нарушение авторских прав; Мы поможем в написании вашей работы!



Вычисление основной дактилоскопической формулы Вычислением основной дактоформулы обычно занимается следователь. Для этого все десять пальцев разбиваются на пять пар...

Расчетные и графические задания Равновесный объем - это объем, определяемый равенством спроса и предложения...

Кардиналистский и ординалистский подходы Кардиналистский (количественный подход) к анализу полезности основан на представлении о возможности измерения различных благ в условных единицах полезности...

Обзор компонентов Multisim Компоненты – это основа любой схемы, это все элементы, из которых она состоит. Multisim оперирует с двумя категориями...

Типы конфликтных личностей (Дж. Скотт) Дж. Г. Скотт опирается на типологию Р. М. Брансом, но дополняет её. Они убеждены в своей абсолютной правоте и хотят, чтобы...

Гносеологический оптимизм, скептицизм, агностицизм.разновидности агностицизма Позицию Агностицизм защищает и критический реализм. Один из главных представителей этого направления...

Функциональные обязанности медсестры отделения реанимации · Медсестра отделения реанимации обязана осуществлять лечебно-профилактический и гигиенический уход за пациентами...

Принципы, критерии и методы оценки и аттестации персонала   Аттестация персонала является одной их важнейших функций управления персоналом...

Пункты решения командира взвода на организацию боя. уяснение полученной задачи; оценка обстановки; принятие решения; проведение рекогносцировки; отдача боевого приказа; организация взаимодействия...

Что такое пропорции? Это соотношение частей целого между собой. Что может являться частями в образе или в луке...

Studopedia.info - Студопедия - 2014-2024 год . (0.012 сек.) русская версия | украинская версия