Резванова Василина Борисовна

Rezultatele administrării itemilor se înscriu într-un tabel:

 

Structura calculatorului în cl. 7 şi 10.

Ac. temă se predă 2 ore în cl.7 şi o jumătate de an în cl.10.

În cl.7 elevii învaţă structura calc. la nivel de dispozitive mari (de I/O, de memorare şi de prelucrare a inf-ei). Calculator – automat p/u prelucrarea inf-ei care constă din 4 părţi de bază. Putem începe lecţia cu precizarea noţiunii automat – un dispozitiv care lucrează fără intervenţia omului, de exemplu TV sau radioul. Mai departe trebuie de adus aminte noţiunea de inf-ie, şi despre faptul că ea poate fi transmisă, păstrată şi prelucrată. Putem defini calculatorul ca un automat ce prelucrează inf-a. Pentru a înţelege structura acestui automat trebuie să găsim o analogie din lumea reală. Cu ajutorul copiilor ajungem la faptul că aşa un automat e omul. După asta analizăm cum omul poate prelucra inf-a:

1. dispozitive de intrare (nasul, ochiul, auzul, etc.)

2. dispozitiv de păstrare a inf-ei,

3. dispozitiv pentru prelucrare a inf-ei,

4. dispozitivul de ieşire.

Trebuie să analizăm importanţa fiecărui component.

În cl.10 structura calc. se studiază la nivel de scheme logice – circuite. Menţionăm că tradiţional cursurile de inf-că generală încep cu tema str. calc. Logica expunerii în acest caz e firească – iată calc., iată din ce dispoz. el e format, iată cum el funcţionează. Iar acum să vedem ce se poate face cu el.

În cazul studierii acestei teme în cl.10 logica expusă mai sus nu mai lucrează şi e înlocuită de alta: iată calc. să vedem ce putem face cu el. Iar acum să vedem cum e construit. E evident că în al 2 caz logica nu mai e firească şi se naşte întrebări de felul: dacă eu pot acum folosi calc. la ce bun îmi trebuie să ştiu cum el funcţionează. Ac. întrebare şi constituie problemă metodică principală la predarea acestei teme. Soluţia e unică: profesorul trebuie singur să cunoască adânc str. PC şi să aibă la îndemână câteva exemple concrete, care demonstrează că cunoaşterea str. calc., a modului lui de funcţionare face cu mult mai eficientă utilizarea lui cât şi programarea

Pascal: probleme metodice ale predării şi posibilele soluţii.

Tema LP Pascal se studiază în clasele 9-11. La predarea acestei teme apar mai multe probleme dintre care vom evidenţia 2: primele lecţii la temă, relaţia programare-limbaj de programare.

Prima problemă menţionată e legată de faptul că până la elaborarea primului program în pascal elevul trebuie să cunoască noţiunea de limbaj de progr., TD în pascal, instrucţiuni de bază, structura limbajului, mediul turbo-pascal (editorul, compilarea,..), aşa noţiuni ca program sursă, compilare, eroare sintactică, etc. învăţarea acestor noţiuni necesită timp: în cel mai bun caz – 8 lecţii (tot I semestru). Ac. înseamnă că pe parcursul unui semestru elevii aproape nu vor avea acces la calc., fapt ce influenţează negativ motivaţia învăţării. De aceea trebuie întreprinse măsuri de ordin metodic care ar accelera timpul până la elaborarea primului program.

Sunt posibile 2 variante: nu învăţăm toate TD în pascal, ci ne oprim numai asupra tipului integer; începem studierea limbajului analizând 2-3 programe pascal bine elaborate. Ac. permite la a 5-6 lecţie de elaborat primul program şi de a-l realiza la calculator.

A 2 problemă constă în punerea accentelor la studierea LP Pascal. Orice LP reprezintă numai un instrument p/u programare. Elevii trebuie învăţaţi să programeze, iar pascal trebuie studiat în acea măsură în care el ne propune mijloace p/u a scrie programe.

În toate cazurile profesorul va pune accentul pe programare şi nu pe limbaj.

Tradiţional, LP se studiază asfel:

* se dă formatul general al unei instrucţiuni,

* se explică cum calculatorul o execută,

* se rezolvă probleme cu ajutorul acestei instr.

În şcoală consecutivit. studierii trebuie să fie complect inversă: mai întâi elevilor li se propune o problemă rezolvarea căreia impune utilizarea instrucţiunii care trebuie învăţată, analiza problemei le demonstrează elevilor că cunoştinţele de care ei dispun la moment nu sunt de ajuns p/u rezolvarea şi de aceea sunt necesare cunoştinţe noi. După ac. profesorul introduce noţiunea respectivă, explică acţiunea ei şi, în fine, scrie formatul general al instr.

Problemele metodice ale predării temei ”Modelare” în cl. XII

Vom analiza mai întîi prob metodice ale predării temei metode de calcul. I probi metodică constă în modalitatea de expunere a materiei. Pofes de inform care are o bună pregătire matematică, transformă această lecţie în lecţie de matemati, altă parte de profes evită predarea acestei teme. Ideea de bază a predării acestei teme constă în aceea că materialul respectiv trebuie să fie explicat ami întîi la nivel conceptual (pe degete), iar după ac. de aplicat aparatul matematic. Un fenomen --> model matern (modelarea). Modelul matern. O ecuaţie un sistem de ecuaţi sau inecuaţice leagă param. Const cu cei neconstanţi.

1. modelarea este una dintre metode de bază a cercetări ştiinţifice

2. etapa cea mai dificilă este elaborarea modelului matematic.

3. modele sistemelor reale au o componentă destinată timpului de aceia modelul conţine derivata a timpului, adică necesită rezolvarea ecuaţiei diferenţiale.

4. pregătirea matematică a elevilor clasei 12 nu permite utilizarea ecuaţiilor diferenţiale.

Concluzii: Trebuie de găsit aşa exemple de metode care utilizează aparatul matematic relativ simplu, dar care sunt interesante şi reale. Proble metodice ale predării se reduc la urm:

1. dificultatea construiri modelului matematic a unui proces sau fenomen real.

2. bagajul mare, sărac al elevului.

3. procesele şi fenomenele reale s/t procese continui, iar calc, care va fi folosit ca instrument de modelare e un dispozitiv discret.

Tema modelarea e o temă interdisciplinarî şi implică cunoştinţe elementare din fizică, chimie, biologie etc.

Резванова Василина Борисовна

ФИЗИЧЕСКАЯ РЕАБИЛИТАЦИЯ В ВОССТАНОВЛЕНИИ И КОРРЕКЦИИ ФУНКЦИОНАЛЬНЫХ НАРУШЕНИЙ ОПОРНО – ДВИГАТЕЛЬНОГО АППАРАТА

Выпускная квалификационная работа

по направлению подготовки 034400 – Физическая культура для лиц с отклонениями в состоянии здоровья (адаптивная физическая культура)

квалификация (степень) «бакалавр»

Представляется для защиты в ГЭК

______________________________

(дата предзащиты)

Зав.кафедрой ___________________

(подпись)

Защищена на ГИА __________ Научный руководитель:

к.п.н Соколова Ф.М

(дата)

с оценкой _______________________

Председатель ГЭК ________________

(подпись)

САНКТ-ПЕТЕРБУРГ

ОГЛАВЛЕНИЕ