EXECUЮIA LUI CULTUS GEORGE.

 

Drumul urca abrupt prin zгpada afinatг, adвncг, neоntinatг de tгlpici de sanie sau mocasini. Smoke оn frunte, bгtгtorea fragilele cristale sub rachetele grele, scurte de zгpadг. Оndeletnicirea asta cerea єi plгmвni єi muєchi єi se opintea cu toatг puterea. Оn urma lui, pe pвrtia deschisг de el, trudea un єir de єase cвini єi fuioarele de aburi ce le ieєeau pe nгri erau dovada efortului єi a temperaturii scгzute. Оntre cвinele rotaє єi sanie se chinuia Shorty, care-єi оmpгrюea truda оntre prгjina de sanie єi sanie, pentru cг trгgea оmpreunг cu cвinii. La fiecare jumгtate de ceas el єi Smoke schimbau rolurile, fiindcг deschiderea pвrtiei era treabг chiar mai grea decвt mвnuitul prгjinii.

Оntregul echipaj era zdravгn єi odihnit. Numai cг trebuiau sг trudeascг cu toюii din greu, sг taie pвrtie оn mijlocul iernii peste o creastг. Pe porюiunea aceea chinuitoare, socotirг cг zece mile pe zi оnseamnг un drum serios. Erau оn formг, dar оn fiecare searг se tвrau rupюi de obosealг sub blгnuri sг doarmг. Se fгcuserг єase zile de cвnd pгrгsiserг tabгra confortabilг de la Mucluc, pe Yukon. Оn douг zile, cu sania оncгrcatг, fгcuserг cincizeci de mile pe pвrtia bгtutг de la Pвrвul Moose. Apoi urmг chinul cu zгpada neatinsг, de patru picioare grosime, care de fapt nici nu era zгpadг, ci cristale de gheaюг, atвt de afвnate оncвt atunci cвnd le atingeai zburau cu un fвєвit uєor ca zahгrul pudrг. Оn trei zile fгcuserг treizeci de mile pe Pвrвul Minnow оn sus єi peste o serie de creste mai joase ce despгrюeau diferite pвraie ce se vгrsau, spre sud, оn Rвul Siwash. Єi acum luau оn piept creasta оnaltг, spre Colinele Bald, de unde drumul avea sг coboare spre Pвrвul Porcupine єi apoi pe acesta la vale pвnг la mijlocul Rвului Milk. Circulau zvonuri destul de insistente cг pe Rвul Milk оn sus erau zгcгminte de cupru. Єi aceasta era юinta lor: un deal de aramг curatг, aflat la o milг mai sus, pe primul pвrвu la dreapta, imediat ce Rвul Milk ieєea dintre un canion adвnc pentru a curge printr-o regiune de pгduri dese. Aveau sг-l gгseascг deоndatг ce ajungeau acolo, fiindcг McCarthy Chiorul le descrisese locul cвt se poate de limpede. Era imposibil sг nu-l gгseascг, doar dacг McCarthy minюise.

Smoke era оn frunte. Molizii piperniciюi, rгzleюiюi ici єi colo, deveneau tot mai rari єi tot mai piperniciюi, cвnd deodatг zгri un molid uscat iascг, tocmai оn drumul lor. Nici n-a fost nevoie sг rosteascг vreun cuvвnt єi privirea pe care i-o aruncг lui Shorty fu urmatг de un „Staiii!”, urlat cuo voce de stentor. Cвinii rгmaserг pe loc оn hamuri pвnг cвnd vгzurг cг Shorty оncepe sг desfacг hamurile єi Smoke se repede cu toporul asupra molidului uscat, dupг care animalele se trвntirг оn zгpadг єi se fгcurг covrig, cu coada adusг оn jur, ca sг acopere patru labe bгtгtorite єi un bot acoperit de promoroacг.

Bгrbaюii lucrau iute, vгdind o experienюг оndelungatг. Оn tigaia de spгlat aur, ibricul de cafea єi gгleatг curвnd оncepu sг se topeascг cristale de gheaюг transformвndu-se оn apг. Smoke scoase din sanie o legгturг cu fasole. Fasolea fusese gгtitг dinainte, dimpreunг cu generoase bucгюi de slгninг єi grгsime de porc, apoi fuseserг lгsate sг оngheюe tocmai pentru a putea fi folosite la drum fгrг pierdere de vreme. Cu o bardг, de parcг ar fi fost vorba de lemne de foc, ciopli cвteva bucгюi din masa оngheюatг єi le puse оn tigaia de spгlat aur sг se topeascг. Turtele tari, оngheюate bocnг, furг єi ele puse la muiat. Оn treizeci de minute din clipa оn care se opriserг, mвncarea era gata.

— Cam vreo cincizeci de grade sub zero, mormгi Shorty mestecвnd o gurг plinг de fasole. Ei, sper cг nu se face mai frig… da nici nu se-ncгlzeєte. Aєa cum e… e numai bine ca sг deschidem pвrtie.

Smoke nu-i rгspunse. Avea gura plinг de fasole єi el, fгlcile lucrau cвnd, din оntвmplare, se uitг la cвinele fruntaє, care stгtea la vreo єase paєi de el. Lupul acela cenuєiu, acoperit de promoroacг se uita оn ochii lui cu infinitг lгcomie єi jindul care se aprind єi оmpгinjenesc de atвtea ori ochii cвinilor nordului. Smoke cunoєtea privirea aceea, dar niciodatг nu-l оmboldise ca acum ci-i trezise doar o infinitг uimire. Оєi puse farfuria jos єi cana de cafea, de parcг ar fi vrut sг se scuture de hipnoza acelor ochi, se duse la sanie єi se apucг sг desfacг sacul cu peєte uscat.

— Hei! sгri Shorty оn sus. Ce naiba te-apuci sг faci?

— Sг оncalc toate legile, obiceiurile єi tradiюia pвrtiei, оi rгspunse Smoke. Am de gвnd sг dau de mвncare cвinilor ziua оn amiaza mare, uite, da’ numai de data asta. Au muncit din greu єi mai au оncг оnainte єi hopul гsta pвnг trecem de creastг. Оn plus, Bright mi-a spun o mulюime de lucruri nerostite, numai cu ochii aceia ai lui.

Shorty rвse sceptic.

— Haide, оncepe єi-i rгsfaюг. Acuє te vгd cг te apuci sг le faci єi manichiura. Оюi recomand sг nu uiюi de cremг єi masaj electric, numai bun pentru niєte cвini de sanie ca ei. Cвte o baie turceascг din cвnd оn cвnd le prinde bine.

— N-am mai fгcut niciodatг una ca asta, se apгrг Smoke. Єi n-am s-o mai fac. Dar de data asta da. E un fel de presimюire, o bгnuialг.

— Ei dacг-i o presimюire, atunci n-ai decвt, rгspunse Shorty єi vocea lui arгta cвt de repede se muiase. Omul trebuie sг asculte dacг оl оncearcг un fel de ghici.

— Nu e nici un ghici, Shorty. Bright s-a bгgat nu єtiu cum оn sufletul meu єi mi-a stвrnit niєte gвnduri. Cu ochii гia ai lui, mi-a spus оntr-un minut mai multe decвt aє putea citi eu prin cгrюi оntr-o mie de ani. Are ochii plini de toate secretele lumii. Se zbat єi se оmbulzesc acolo оnгuntru. Aproape cг le-am оnюeles, dar оn clipa urmгtoare le-am pierdut. Nu єtiu mai multe decвt оnainte, dar mг simt mai aproape de оnюelesul lor.

Se opri o clipг єi apoi continuг:

— Nu єtiu cum sг-юi spun, оn ochii cвinelui parcг se lгmuriserг toate єi ce-i viaюa єi evoluюia єi praful stelar єi vlaga cosmicг, оn fine toate.

— Turnate оn americanг simplг ar fi un fel de ghici, insistг Shorty.

Smoke terminг de aruncat somonii uscaюi cвinilor, cвte unul la fiecare єi clгtinг din cap.

— Ba eu оюi zic cг aєa-i, explicг Shorty. Smoke, e ghici cum te vгd єi cum mг vezi. Nu se isprгveєte ziua asta єi are sг se оntвmple ceva. Ai sг vezi. Єi somonii uscaюi au sг prindг bine.

— Mai trebuie sг-mi єi dovedeєti, оi rгspunse Smoke.

— N-am sг-юi dovedesc eu. Are ziua asta grijг sг-юi dovedeascг. Ascultг ce-юi spun. Presimюirea ta mi-a stвrnit acum mie niєte presimюiri. Pariu pe unsprezece uncii de aur contra a trei scobitori de fandosealг cг am dreptate. Cвnd am eu presimюirile mele, nu mi-e fricг sг mг оncred оn ele.

— Atunci pune tu scobitorile la bгtaie cг eu pun praful de aur, i-o оntoarse Smoke.

— Nюю! Ar оnsemna jaf curat. Eu cвєtig. Єtiu eu ce оnseamnг presimюirea. Оnainte de a se оncheia ziua de azi are sг se оntвmple ceva єi peєtele acela are chichirezul lui.

— La dracu’! fгcu Smoke, abandonвnd cu dispreю discuюia.

— Єi o sг fie a dracului, nu se lгsг Shorty. Єi mai pariez оncг pe trei scobitori, ca mai оnainte, cг o sг fie chiar a dracului de tot.

— S-a fгcut! zise Smoke.

— Cвєtig la sigur! se оnveseli Shorty. Mie-mi plac scobitorile din panг de gгinг.

Dupг un ceas trecuserг de creastг, o luarг la vale, pe lвngг Colinele Bald, trecurг printr-un canion оngust de tot єi apoi apucarг pe panta abruptг єi deschisг care ducea spre Pвrвul Porcupine. Shorty, care se afla оn frunte, se opri scurt, iar Smoke strigг la cвini sг stea. Mai jos se vedea oprocesiune de fiinюe omeneєti urcвnd spre ei, abia tвrвndu-se, rгzleюite pe un sfert de milг.

— Merg de parcг-i оnmormвntare, bгgг de seamг Shorty.

— N-au cвini, adгugг Smoke.

— Mda! Cвюiva bгrbaюi trag o sanie.

— Ai vгzut cг гla s-a prгbuєit? Shorty, ceva nu-i оn regulг єi sг tot fie vreo douг sute de oameni.

— Єi se clatinг de parcг ar fi toюi matoli. Uite altul care cade.

— Un trib оntreg. Єi sunt єi copii.

— Smoke, am cвєtigat, exclamг Shorty. Presimюirea-i presimюire єi n-ai ce-i face. Uite-o cum se aratг. Iese la ivealг ca o adunгturг de cadavre.

Cвnd оi vгzurг pe cei doi bгrbaюi, indienii scoaserг un strigгt ciudat єi grгbirг pasul.

— Оs ameюiюi rгu de tot, comentг Shorty. Uite-i cum se prгvгlesc ciorchine.

— Ia priveєte mutra celui din frunte! Оi atrase atenюia Smoke. Foametea, asta i-a doborвt. Єi-au mвncat pвnг єi cвinii.

— Ce facem? O luгm la sгnгtoasг?

— Єi lгsгm sania єi cвinii? оl оntrebг Smoke plin de reproє.

— Dacг nu-i halim noi, ne halesc ei pe noi. Cвt sunt de flгmвnzi ar fi оn stare s-o facг. Hei, bгtrвne fantome. Ce-aюi pгюit? Nu te uita aєa la cвine. Nu cu el la oalг, preciput?

Cei din fruntea convoiului ajunserг єi-i оnconjurarг, gemвnd єi milogindu-se оntr-un jargon cu totul necunoscut. Priveliєtea i se pгru cumplitг єi grotescг lui Smoke. Erau fгrг оndoialг ravagiile foametei. Cu feюele scofвlcite, pielea оntinsг pe oase, aduceau cu niєte capete de mort. Tot mai mulюi se strвngeau оn jurul lor pвnг cвnd Smoke єi Shorty se trezirг оnghesuiюi de mulюimea aceea dezlгnюuitг. Veєmintele lor zdrenюuite din piele єi blanг fuseserг tгiate, sfвєiate єi Smoke оnюelese motivul cвnd vгzu оn braюele unei indience un ювnc uscat cu totul care mesteca o bucatг de blanг jegoasг. Bгgг de seamг cг un alt copil molfгia o єuviюг de piele.

— Staюi pe loc! Оnapoi! urlг la ei Shorty, оntorcвndu-se la englezг dupг zadarnice оncercгri cu puюinele cuvinte pe care le єtia оn indianг.

Bгrbaюi, femei єi copii se apropiau clгtinвndu-se єi poticnindu-se pe picioarele lor tremurгtoare, cu ochii оnnebuniюi, bвntuiюi de slгbiciune єi o neostoitг lгcomie. O femeie оncepu sг geamг єi, poticnindu-se, trecu pe lвngг Shorty єi se prгbuєi cu braюele оntinse, agгювndu-se de sanie. O bгtrвnг porni gвfвind pe urmele ei єi cu mвini nesigure se chinuia sг desfacг legгturile saniei єi sг scoatг o legгturг de mвncare. Un tвnгr se repezi cu cuюitul оn mвnг, dar Smoke оi fгcu vвnt оnapoi. Toatг masa aceea de oameni se оngrгmгdi peste ei єi оncгierarea se porni.

La оnceput Smoke єi Shorty apucau pe cвte unul єi-l aruncau la o parte, apoi оncepurг sг se foloseascг de coada biciului єi de pumni оmpotriva mulюimii оnnebunite de foame. Єi toatг scena se desfгєura pe fundalul urletelor єi vгicгrelilor femeilor єi copiilor. Ici colo, оntr-o duzinг de locuri, legгturile fuseserг tгiate, bгrbaюi se tвrau pe burtг оn ciuda loviturilor de picior єi a pumnilor єi оncercau sг tragг de sacii cu alimente. Aceєtia trebuiau luaюi оn braюe єi azvвrliюi оnapoi. Єi atвt erau de sfвrєiюi, оncвt se prгbuєeau la cel mai mic brвnci. Dar nu оncercarг nici o clipг sг-i loveascг pe cei doi bгrbaюi care-єi apгrau sania.

Єi tocmai extrema slгbiciune a indienilor lihniюi le veni оn ajutor lui Smoke єi Shorty care, altfel, ar fi fost copleєiюi de ei. Оn cinci minute, zidul acela de indieni оn picioare care оnainta mereu se transformг оn grгmezi de oameni doborвюi care gemeau єi spuneau ceva de neоnюeles, trвntiюi оn zгpadг єi strigau єi se milogeau, оn vreme ce nu-єi puteau desprinde ochii lгcrгmoєi de mвncarea ce оnsemna viaюг pentru ei єi le lгsa gura apг dupг ea. Єi deasupra tuturor se ridica jelania femeilor єi copiilor.

— Gura! Gura! urlг Shorty bгgвndu-єi degetele оn urechi єi abia suflвnd dupг оnfruntare. Da, vrei єi tu nu-i aєa! strigг el repezindu-se оnainte єi fгcвnd sг zboare, cu o loviturг de picior, cuюitul din mвna unuia care, tвrвndu-se prin zгpadг, оncerca sг-l оmplвnte оn gвtul cвinelui din frunte.

— Cumplit! murmurг Smoke.

— M-apucг pandaliile! оi rгspunse Shorty, оntorcвndu-se dupг ce-l salvase pe Bright. Curge apa pe mine. Єi ce dracu ne facem acum cu nenorociюii гєtia buni doar de ambulanюг?

Smoke clгtinг din cap єi deodatг i se limpezirг toate. Un indian se tвrо оnainte, юintind cu singurul ochi care i se mai vedea nu sania, ci pe Smoke єi acesta citi оn privirea lui lupta omului de a-єi pгstra minюile. Shorty оєi aminti cг-l atinsese peste celгlalt ochi care i se umflase de se оnchisese cu totul. Indianul se sгltг оntr-un cot єi glгsui.

— Eu Carluk. Eu siwash bunг. Eu єtie bunг pe om de la Boston. Eu foame mult. Tot oameni foame mult. Nu tot oameni єtie om de la Boston. Eu єtie. Acum eu mгnвnci. Tot oameni mгnвnci. Cumpгr la mвncare. Este aur multa. Nu este mвncare. La vara, somon nu urca la rвul Milk. La iarna, elan nu vine. Nu mвncare. Eu vorbit la tot oameni. Eu vorbit la ei de om de la Boston venit mult la Yukon. Om de la Boston mult mвncare. Om la Boston place aur. Noi aduce aur, merge la Yukon, om de la Boston dai mвncare. Aur multa. Eu єtie om de la Boston place la el aur.

Оncepu sг bвjbвie cu degetele amorюite baierele pungii pe care o scosese de la brвu.

— Multa face gгlгgie! interveni plictisit Shorty. Spune la muieri, la prunci sг-єi mai юinг gurг!

Carluk se оntoarse єi strigг femeilor care se vгicгreau. Auzindu-l, alюi bгrbaюi ridicarг vocea cu autoritate єi оncet, оncet femeile se potolirг єi potolirг єi copiii de lвngг ele. Carluk renunюг sг mai bвjbвie punga єi ridicг de mai multe ori degetele оn sus.

— Asta oameni la ei murit! le spuse el.

Єi urmгrind numгrгtoarea оnюeleserг cг pвnг atunci se sfвrєiserг de foame єaptezeci єi cinci de oameni.

— Eu cumpгra la mвncare! continuг Carluk, cвnd deschise punga din care scoase o bucatг grea de metal.

Alюii оi urmarг exemplul єi pretutindeni apгrurг bucгюi asemгnгtoare. Shorty se uitг uluit.

— Doamne Dumnezeule! strigг el. Aramг. Aramг curatг, aramг roєie. Єi ei оєi оnchipuie cг-i aur!

— El aur! оi оncredinюa cu convingere Carluk, prinzвnd iute sensul exclamaюiei lui Shorty.

— Єi nenorociюii au mizat totul pe asta, murmurг Smoke. Uitг-te! Bucata aia are patruzeci de livre. Au cгrat cu ei sute de livre єi nu s-au оndurat sг le arunce nici cвnd nu mai aveau putere sг se tвrвie pe ei. Shorty, ascultг, trebuie sг le dгm de mвncare.

— Ha! Uєor de spus. Dar ce zice statistica? Avem haleala noastrг pe o lunг, adicг de єase ori treizeci, adicг o sutг optzeci de porюii. Єi colea-s douг sute de indieni care au o poftг nebunг, de oameni mari. Cum naiba sг le dгm mгcar o singurг porюie ca lumea?

— Dar mai e єi mвncarea cвinilor, оi replicг Smoke. Cвteva sute de livre de somon uscat s-ar putea sг prindг bine. Trebuie sг facem єi asta. Єtii cг єi-au pus toate speranюele оn omul alb!

— ’Neоnюeles! Nu-i putem lгsa de izbeliєte, fu de acord єi Shorty. Єi nouг ne cad оn cвrcг douг treburi tare nenorocite, una mai afurisitг decвt cealaltг. Unul dintre noi trebuie sг dea fuga la Mucluc dupг ajutoare, iar celгlalt sг stea aici єi sг se ocupe de balamuc єi probabil sг fie єi halit pe deasupra. Єi n-are rost sг dai drumul la porumbel sг-mi spui cг pвnг aici am fгcut єase zile. Cu sania goalг єi tras tare, оn trei zile drumul se poate face.

Vreme de un minut, Smoke cвntгri toate milele drumului pe care le fгcuserг, cumpгnind timpul dupг capacitatea lui de a goni pвnг la epuizare.

— Aє putea sг fiu acolo mвine noapte, оl anunюг el pe Shorty.

— Оn regulг, se pronunюг vesel Shorty. Iar eu rгmвn aici sг mг haleascг.

— Dar pentru fiecare cвine iau єi eu cвte un peєte, оi explicг Smoke, iar pentru mine cвt sг-mi ajungг pentru o singurг masг.

— O sг ai mare nevoie de haleala asta ca sг ajungi la Mucluc mвine noapte.

Prin intermediul lui Carluk, Smoke aduse la cunoєtinюг oamenilor ce avea sг urmeze.

— Єi foc, mare foc, mult foc, le spuse el оn оncheiere. Mult oameni de la Boston stai la Mucluc. Om de la Boston bun. Aduce mвncare mult. Cinci somnuri aduc mвncare mult. Omul гsta – Shorty, prieten bun la mine. El stai aici. El mare єef. Priceput?

Carluk dгdu din cap cг da єi explicг celorlalюi.

— Toatг mвncare rгmвne aici. Shorty, el оmparte mвncare. El єef, priceput?

Carluk traduse єi ceilalюi оєi exprimarг consimюгmвntul dвnd din cap єi scoювnd strigгte guturale. Smoke mai rгmase o vreme єi conduse totul pвnг cвnd se puse pe roate toatг acюiunea. Cei care mai erau оn stare s-o facг au pornit tвrвє-grгpiє sг adune lemne de foc. S-au aprins focuri mari, dupг obiceiul indienilor єi оn jurul lor s-au adunat cu toюii. Shorty, cu vreo douгsprezece ajutoare, cu niєte scurte ciomege la оndemвnг pentru cei prea оnfometaюi, se apucarг de gгtit. Mai оntвi la toatг lumea s-a distribuit cвte o bucгюicг de slгninг, apoi cвte o lingurг de zahгr, sг le mai ameюeascг foamea care-i mгcina. Оn scurtг vreme, la focurile din jurul lui Shorty fierbeau o mulюime de oale cu fasole, iar el оn persoanг, оncruntвndu-se la cei cгrora le spunea renegaюi, se оndeletnicea cu coptul єi оmpгrюitul celor mai subюiri turte fгcute vreodatг.

— Eu am rгmas marele bucгtar, оi spuse el оn loc de la revedere lui Smoke. Iar tu dг-i bгtaie cвt poюi. Юine-o numai оntr-o fugг pвnг acolo єi vino оn goanг. O sг mergi єi azi єi mвine ca sг ajungi єi n-ai sг izbuteєti sг fii оnapoi оn mai puюin de trei zile. Mвine le dau sг оnfulece ultimele rгmгєiюe din somonii cвinilor єi dupг aia nici o fгrвmг vreme de trei zile. Smoke, trage tare. Trage tare, Smoke.

Deєi sania era acum uєoarг, оncгrcatг doar cu єase somoni uscaюi, vreo cвteva livre de fasole оngheюatг єi slгninг єi оnvelitoarea de noapte, Smoke nu reuєea sг meargг prea iute. Оn loc sг se salte оn sanie єi sг mвne cвinii, era nevoit sг rгzbeascг prin zгpadг mвnuind prгjina de sanie. Оn plus munciserг pentru o zi оntreagг єi nici el nici cвinii nu erau odihniюi єi nu mai aveau vigoarea intactг. Cвnd trecu de creastг depгєind Colinele Bald оncepuse sг se lase lungul amurg arctic.

La vale merse mai iute єi adesea putea sг se arunce, pentru scurte distanюe оn sanie, scoювnd sufletul din bietele animale pe cele єase mile. Оntunericul оl prinse оntr-o vale largг, pe unde curgea un pвrвu fгrг nume єi aici se rгtгci. Pвrвul fгcea niєte meandre largi, оn formг de potcoavг єi pentru ca sг cвєtige timp, оncercг sг taie оntinsura aceea оn loc sг юinг albia pвrului. Iar cвnd se lгsг beznг de tot, era din nou pe albia pвrвului bвjbвind sг caute pвrtia. Dupг un ceas de zadarnice cгutгri, destul de оnюelept ca sг nu porneascг mai departe єi sг se rгtгceascг єi mai mult, fгcu un foc, dгdu fiecгrui cвine cвte jumгtate de peєte єi-єi оmpгrюi єi propria-i raюie оn douг. Se оnfгєurг оn оnvelitoarea de blanг єi оnainte de a-l apuca somnul acela grгbit, rezolvase problema. Ultima оntinsurг pe unde оncercase sг taie drumul era cea de la gurile pвrвului. Se abгtuse cu o milг de la pвrtie. Acum se afla pe braюul principal, ceva mai jos de locul unde pвrtia fгcutг de el єi Shorty traversa valea єi apoi urca pe un afluent neоnsemnat pвnг la o creastг nu prea оnaltг.

La primele semne ale dimineюii, era la drum, fгrг sг mai оnghitг nimic, se chinui оncг o milг оn susul albiei, ca sг ajungг la pвrtie. Dupг care, tot fгrг o оnghiюiturг, nici pentru om nici pentru cвini, vreme de opt ceasuri юinurг drumul оnapoi, tгind transversal o serie de pвrвiaєe єi coline mгrunte pвnг ajunserг la Pвrвul Minnow. Pe la ora patru dupг-amiazг, оn vreme ce оntunericul оncepuse sг se lase, ieєi la pвrtia bine bгtгtoritг de la Pвrвul Moose.

Mai avea оncг cincizeci de mile єi expediюia era оncheiatг. Fгcu popas, aprinse focul, aruncг fiecгrui cвine jumгtatea lui de somon єi pentru el оєi dezmorюi livra de fasole. Apoi se aruncг pe sanie єi оncepu sг urle:

— Hai, hai la drum! Єi cвinii se opintirг cu putere оn chingile de la piept. Daюi-i bгtaie, dulгilor! urlг la ei. Haide, haide! Vine єi haleala. La Mucluc e halealг berechet. Opintiюi-vг, lupilor, opintiюi-vг!

La Annie Mine, miezul nopюii trecuse de un sfert de orг. Оn salonul principal era destul de multг lume, iar sobele, care vuiau єi lipsa de ventilaюie fгceau ca оn оncгperea aceea mare sг fie o cгldurг cu totul nesгnгtoasг. Pocnetul bilelor єi zarva deja jocurile de zaruri formau un fundal sonor destul de monoton peste care se suprapunea gгlгgia, la fel de monotonг, a bгrbaюilor ce sporovгiau care оn picioare, care aєezat, оn grupuri mai mari sau numai cвte doi, trei laolaltг. Casierii, оnsгrcinaюi cu cвntгrirea aurului, aveau treabг tot timpul cu balanюele lor pentru cг praful aurifer era moneda de circulaюie єi chiar єi cel care bea la bar whisky de numai un dolar єi acela trebuia sг treacг tot pe la cвntar.

Pereюii erau duraюi din buєteni cu scoarюa оncг pe ei, iar оntre buєteni crгpгturile, se vedea bine, fuseserг astupate cu muєchi arctic. Pe uєa deschisг a sгlii de dans rгzbгtea ritmul vesel al unui cвntec din Virginia, interpretat de un pian єi o vioarг. Tocmai avusese loc tragerea la o loterie chinezeascг, iar fericitul cвєtigгtor, dupг ce-єi оncasase cele cuvenite tot de la balanюг, acum оєi bea norocul оmpreunг cu vreo duzinг de acoliюi. La mesele de faro єi ruletг, toata lumea era preocupatг єi tгcutг. La mesele de pocher єi cгrюi оnconjurate de privitori, era de asemenea liniєte. La o altг masг era оn curs o serioasг єi concentratг partidг de Black Jack. Numai de la masa jucгtorilor dezaruri se isca zarvг оn vreme ce individul care era la rвnd dгdu drumul zarurilor, cu tot avвntul, pe faюa amfiteatrului verde al mesei, urmгrindu-єi norocul care-l ocolise atвt de multг vreme. Єi nu tгcea nici o clipг: „Haide, fetele! Haide! Sг vinг patru! Haide fetele, micuюele! Aduceюi єi voi acasг slгninuюг! Fetele! Ah, fetele!”

Cultus George, un indian zdravгn єi оnalt din Circle City, stгtea distant єi оncruntat, sprijinit de buєtenii peretelui. Era un indian civilizat, dacг a trгi ca un alb оnseamnг sг fii civilizat. Era jignit de moarte, jignire care dura de multг vreme. De ani de zile muncea ca oricare alt alb, muncise alгturi de albi єi adesea mai bine decвt ei. Purta nгdragi la fel cu ai lor, aceleaєi cгmгєi solide din lвnг, se lгuda cu un ceas la fel de bun, оєi pieptгna pгrul scurt, pe-o parte єi оnghiюea aceeaєi mвncare: slгninг, fasole єi fгinг. Єi cu toate acestea оi era interzisг cea mai mare distracюie єi rгsplatг, adicг whisky-ul. Cultus George era om care cвєtiga bani buni. Concesionase terenuri, vвnduse єi cumpгrase concesiuni. Comandase-echipamente pentru prospecюiuni єi furnizase el оnsuєi echipamente. Acum era conducгtor de cвini єi cгrгuє, cerвnd cвte douгzeci єi cinci de cenюi livra de transportat pe timp de iarnг, de la Saij’ de Mile de Mucluc, iar pentru slгninг cвte treizeci єi cinci de cenюi, dupг cum era obiceiul. Buzunarele-i erau doldora de praf de aur, avea de unde sг-єi plгteascг destule rвnduri de bгuturг єi, cu toate astea, nici un barman nu-l servea єi pe el. Whisky-ul, cea mai fierbinte, mai iute єi mai completг rгsplatг a civilizaюiei nu era de nasul lui. Numai prin mijloace ascunse, laєe єi costisitoare putea sг-єi permitг sг facг rost de bгuturг. Єi omul era supгrat din cauza acestei jignitoare segregaюii єi supгrarea lui юinea de ani de zile. Mai ales оn noaptea aceea simюea cum оl taie setea єi supгrarea, iar pe albii pe care se strгduise atвt de amarnic sг-i оntreacг оi ura acum parcг mai rгu. Albii оi оngгduiau cu generozitate sг-єi piardг aurul la mesele lor de joc, dar nici din dragoste, nici pe bani nu-i era permis sг fie servit la bar. Drept urmare era cвt se poate de treaz, deci plin de logicг, cвt se poate de logic supгrat.

Melodia aceea din Virginia ce se auzea din sala de dans se оncheie оntr-un tгrгboi general care nu-i deranja deloc pe trei beюivi ce sforгiau sub pian.

— Perechile sunt invitate la bar, rгsunг chemarea conducгtorului dansului dupг ultimele acorduri.

Єi perechile оncepurг sг iasг pe uєa largг оn salonul principal. – Bгrbaюi оnfofoliюi оn blгnuri єi cu mocasini оn picioare, femeile оn veєminte vaporoase, ciorapi de mгtase papuci de dans, cвnd deodatг uєa dublг de la intrare se dгdu оn lгturi єi Smoke Bellew intrг, оmpleticindu-se оnгuntru.

Toate privirile se oprirг asupra lui єi se lгsг tгcere. Оncercг sг оngaime ceva, оєi smulse mгnuєile, care cгzurг, rгmвnвnd spвnzurate de baierele lor, apucг promoroacг оngheюatг a respiraюiei care se formase dupг o goanг de cincizeci de mile. Se opri nehotгrвt, apoi se apropie de bar єi se sprijini оntr-un cot la capгtul lui. Numai individul de la zaruri, fгrг sг оntoarcг mгcar capul, continua sг le zuruie оn mвnг єi sг le descвnte: „Haide, fetele! Haide, Haide, fetele! Haide!”

Privirea stгruitoare a patronului mesei de joc, aюintitгasupralui Smoke, atrase atenюia jucгtorului єi se opri єi el cu zarurile оn mвnг єi apoi se оntoarse sг se uite.

— Ce s-a-ntвmplat, Smoke, оntrebг Matson, patronul localului Annie Mine.

Fгcвnd un ultim efort, Smoke reuєi sг-єi descleєteze gura.

— Am niєte cвini afarг… morюi de obosealг, spuse el rгguєit. Sг se ducг careva sг le poarte de grijг єi eu… vг spun ce s-a оntвmplat.

Оn cвteva propoziюii scurte, el le prezentг situaюia. Jucгtorul de zaruri, lгsвndu-єi banii pe masг єi юinвnd оncг оn mвnг lunecoasele zaruri care nu voiau sг-i aducг noroc, seapropie de Smoke єi fu cel dintвi care spuse:

— Da’ trebuie sг facemceva! Asta-i! Dar ce? Tu ai avut vreme sг te gвndeєti la ceva. Ce plan юi-ai fгcut? Hai, toarnг-ne єi nouг.

— Bineоnюeles, fгcu Smoke. Uite ce m-am gвndit eu. Trebuie sг dгm fuga cu niєte sгnii uєoare. Sг zicem cu cвte o sutг de livre de provizii fiecare. Calabalвcul conducгtorului de sanie єi haleala cвinilor оncг cincizeci de livre. Aєa cel puюin merg repede. Sг zicem cг expediem cinci sгnii acumurgent, cu cele mai bune echipaje, cei mai buni conducгtori. Pe porюiunea cu zгpadг afвnatг, fiecare sanie trece pe rвnd оn frunte. Trebuie s-o porneascг la drumacum, pe loc. Оn cel mai bun caz, la vremea cвndo sг ajungг ei acolo, indienii nu vor fi bгgat оn gurг оmbucгturг de trei zile. Єi apoi deоndatг ce-amtrimis la drum sгniile uєoare, va trebui sг pornim pe urmele lor cu sгnii оncгrcate din greu. Gвndiюi-vг singuri. Douг livre de mвncare pe zi e cea mai micг raюie cu care оi putem юine pe indieni оn picioare ca sг porneascг la drum. Asta оnseamnг cвte patru sute de livre pe zi єi cum au єi bгtrвni єi copii cu ei, оn cel mai bun caz ne trebuie cinci zile ca sг-i aducem la Mucluc. Ei, bine, ce ziceюi cг-i de fгcut?

— Sг facem o colectг sг cumpгrгm mвncare, spuse jucгtorul de zaruri.

— Eu le dau mвncarea! оncepu Smoke nerгbdгtor.

— Nюю! оl оntrerupse altul. Doar nu faci tu cinste acum. Toюi suntem bгgaюi оn afacerea asta. Sг aducг careva un lighean. Nu ne ia decвt un minut. Єi pentru saftea uite!

Scoase din buzunar un sгculeю greu de aur, desfгcu bгierile єi turnг un pвrвiaє de praf aurifer єi pepite оn lighean. Unul de lвngг el оl apucг grгbit de mвnг, slobozind o оnjurгturг єi sгltг gura pungii ca opreascг єuvoiul de aur. La o primг ochire se putea aprecia cг оn lighean erau єase sau opt uncii.

— Nu fi porc! strigг al doilea. Nu ai numai tu sгculeю. Lasг-mг єi pe mine.

— Hmm! mвrвi jucгtorul de zaruri. Poate socotiюi cг asta-i o expediюie de prospectare, de aia v-aюi aprins aєa iute.

Oamenii se оnghesuiau єi se оmbrвnceau pentru a avea ocazia sг-єi aducг єi ei contribuюia єi, dupг ce s-au declarat mulюumiюi, Smoke cвntгri ridicвnd cu amвndouг mвinile ligheanul greu єi zвmbi.

— Cu ce-i aici, tot tribul are ce mвnca toatг iarna, le spuse el. Acum sг rezolvгm cu cвinii. Cinci atelaje iuюi care au vвnг оn ei.

Furг oferite vreo douгsprezece echipaje, iar cei din tabгrг, constituiюi ca un comitet, se ciorovгirг, se confruntarг, furг de acord, respinserг.

— Hei! Ai tгi sunt gloabe de povarг! i se spuse lui Long Bill Haskell.

— Dar єtiu sг tragг! se zburli el, rгnit оn mвndria lui.

— Bineоnюeles cг-s оn stare, оl asigurarг ceilalюi. Dar nu-s оn stare sг goneascг nici dacг te rogi de ei. Гєtia-sfгcuюi numai pentru poveri nu glumг.

Deоndatг ce un echipaj era ales, proprietarul lui, ajutat de vreo єase oameni, pornea sг-i оnhame єi sг-i pregгteascг de drum. Unul dintre atelaje fu respins pentru cг abia sosise оn dupг-amiaza aceea єi cвinii erau obosiюi. Altul оєi oferi animalele, dar se scuzг cг nu poate porni єi el єi arгtг un genunchi bandajat care-l оmpiedica sг-i conducг. Atelajul гsta fu preluat de Smoke, trecвnd peste toate obiecюiile mulюimii care-i reproєa cг єi aєa era sfвrєit de obosealг.

Long Bill Haskell arгtг cг, оn vreme ce cвinii lui Fat Olsen erau de mвna-ntвi, Fat Olsen era un elefant. Cele douг sute patruzeci de livre de entuziasm ale lui Fat Olsen se umplurг de indignare. Ochii i se umplurг de lacrimi de mвnie єi explozia lui scandinavг n-a putut fi stгvilitг pвnг nu i s-a oferit un loc оn echipa grecilor, оn vreme ce jucгtorul de zaruri profitг єi preluг atelajul uєor al lui Olsen. Cinci echipaje au fost acceptate єi puse la ham, sгniile оncгrcate, dar numai patru conducгtori au satisfгcut exigenюele comitetului.

— Dar mai e єi Cultus George, strigг cineva. Гsta оnghite pвrtia єi mai e єi odihnit.

Toate privirile se оntoarserг spre indian, dar pe faюa acestuia nu se putea citi nimic єi nici nu spuse un cuvвnt.

— Ai sг iei єi tu un echipaj, оi spuse Smoke.

Indianul cel zdravгn nu rгspunse nici de data asta. Prin mintea tuturor trecu un fior, ca un curent electric, presimюind cг avea sг se оntвmple o nenorocire. Toatг masa оncepu sг se agite єi formг un cerc оn mijlocul cгruia Smoke єi Cultus George se aflau faюг оn faюг. Smoke оnюelese cг, printr-un consens comun, fusese numit reprezentant al tuturor, оn cursul celor care se оntвmplau єi aveau sг se оntвmple mai departe. Оn plus era єi оnfuriat. Depгєea puterea lui de оnюelegere faptul cг o fiinюг umanг, care fusese martorг la navala voluntarilor, poate sta deoparte. Pe de altг-parte, оn toate cele care au urmat, Smoke n-a priceput punctul de vedere al lui Cultus George єi nici nu visa cг acesta se abюinea din alte pricini єi nu din egoism, sau dintr-un motiv mercantil.

— Neоndoios cг ai sг iei єi tu un atelaj, оi spuse Smoke.

— Cвt dam? оntrebг Cultus George.

Spontan єi general, оn gвtlejul minerilor se iscг un mвrвit care la desfigura єi gura. Оn acelaєi timp, se fгcurг spre nelegiuit cu pumnii strвnєi sau degetele desfгcute ca niєte gheare gata sг оnєface.

— Ei, bгieюi, staюi o clipг! le strigг Smoke. Poate cг omul n-a оnюeles. Lгsaюi-mг sг explic eu. Ascultг, George. Nu vezi, nimeni nu cere nimic pentru treaba asta. Ba au oferit totul pentru a salva douг sute de indieni care mor de foame.

Se opri, dвndu-i celuilalt timp sг оnюeleagг.

— Cвt dam? оntrebг iar Cultus George.

— Ei, staюi, bгieюi! Ascultг-mг bine George. Nu vrem sг cazi оn greєealг. Oamenii гєtia care mor de foame sunt din neamul tгu. Sunt din alt trib, dar tot indieni sunt єi ei. Ai vгzut ce fac oamenii albi єi-au zvвrlit aurul, au dat cвini єi sгnii, s-au оmbulzit care mai de care sг porneascг la drum. Cu primele sгnii nu pleacг decвt cei mai de nгdejde. Uitг-te la Fat Olsen. Era mai, mai sг se ia la bгtaie pentru cг nu l-au lгsat sг plece єi el. Ar trebui sг fii mвndru nevoie mare cг toюi au socotit cг eєti un conducгtor de cвini de prima mвnг. Acum nu se pune problema „cвt dam”, ci cвt de iute ajungem.

— Cвt dam? fгcu din nou Cultus George.

Оn zarva nebunг care se stвrni se auzirг cвteva glasuri: „Omorвюi-l”, „Sг-i spargem cгpгювnг”, „Catran єi fulgi”, spiritul filantropic єi camaraderia transformвndu-se оntr-o clipг оn sгlbaticг brutalitate. Єi оn mijlocul furtunii, Cultus George rгmase imperturbabil, оn vreme ce Smoke le fгcu vвnt оnapoi celor mai fioroєi strigвnd:

— Aєteptaюi! Cine conduce toatг tгrгєenia?

Zarva se potoli.

— Aduceюi o funie! Adгugг el iute.

Cultus George ridicг din umeri, mutra strвmbвndu-i-se оncordatг de un zвmbet mohorвt єi neоncrezгtor. Єtia el neamul гsta de albi. Trudise pe pвrtie alгturi de ei, mвncase aceeaєi fгinг, aceeaєi slгninг єi fasole cu ei prea оndelungг vreme pentru ca sг nu-i cunoascг. Era un neam de oameni cu frica legii. Єtia asta cвt se poate de bine. Pedepseau оntotdeauna pe cel care оncгlca legea. Dar el nu оncгlcase nici o lege. Єtia єi el legea. O respectase toatг viaюa. Nici nu ucisese, nici nu furase, nici nu minюise. Оn legea omului alb nu se spunea cг e interzis sг ceri un preю, sг оnchei oafacere. Toюi cereau preюul lor єi оncheiau afaceri. Єi nici el nu fгcea nimic altceva єi asta tocmai ei оl оnvгюaserг. Оn plus, dacг nu era destul de bun ca sг poatг bea єi el laolaltг cu ei, atunci nu era destul de bun nici sг se arate generos cu ei єi nici sг li se alгture оn vreuna din distracюiile lor aiurite.

Nici Smoke, nici unul dintre cei de faюг nu оntrezгri mгcar ce zгcea оn mintea lui Cultus George єi-l fгcea sг aibг atitudinea asta. Nu-єi dгdeau seama, dar oamenii оl оnюelegeau tot atвt de puюin, pe cвt оi оnюelegea єi el pe ei. Pentru ei, indianul era o brutг egoistг, iar pentru el ei erau niєte brute egoiste.

Cвnd fu adusг funia, Long Bill Haskell, Fat Olsen єi jucгtorul de zaruri, cu multг stвngгcie єi o grabг furioasг, puserг єtreangul la gвtul indianului єi trecurг capгtul funiei pe dupг o grindг. Vreo doisprezece oameni se оnєirarг la capгtul funiei care spвnzura, gata sг tragг de ea.

Cultus George nu opuse nici o rezistenюг. Єtia el ce оnsemnau toate astea – o cacialma. Albii erau mari meєteri la cacialmale. Nu era pocherul jocul lor cel mai оndrгgit? Nu foloseau cacialmaua ori de cвte ori se apucau de cumpгrat sau de vвndut cвte ceva? Ba da. Vгzuse el un alb care fгcea o mutrг de parcг i-ar fi ieєit careu de aєi, deєi оn mвnг nu avea decвt o chintг spartг.

— Staюi! Porunci Smoke. Legaюi-i mвinile la spate. N-am chef sг-l vгd cгюгrвndu-se pe funie.

Altг cacialma, se gвndi Cultus George єi le оngгdui, fгrг sг se opunг, sг-i lege mвinile la spate.

— George, e ultima ta єansг, оi spuse Smoke. Ai de gвnd sг porneєti cu unul din echipaje?

— Cвt dam? fгcu Cultus George.

Uluit cu totul de el оnsuєi cг era оn stare sг facг una ca asta, dar єi оnfuriat de groaznicul egoism al indianului, Smoke dгdu semnalul. Nici Cultus George nu fu mai puюin uluit cвnd simюi cum єtreangul se strвnge оn jurul gвtului cu o smuciturг єi e sгltat de la podea. Indiferenюa оi dispгru оntr-o clipitг. Оntr-o succesiune rapidг, pe faюa lui se zugrгvirг mirarea, groaza єi suferinюa.

Smoke se uita la el tulburat. Cum nu avusese prilejul sa fie spвnzurat niciodatг, Smoke se simюea ageamiu оn meseria asta. Trupul indianului оncepu sг se zvвrcoleascг, mвinile se chinuirгsг rupг legгturile єi dingвt izbucnea horcгiala neplгcutг a omului care se sufocг. Brusc, Smoke ridicг mвna.

— Slгbiюi funia! porunci el.

Mormгind supгraюi cг pedeapsa fusese atвt de scurtг, cei de la funie оl lгsarг pe Cultus George pe podea. Ochii i se bulbucaserг, se clгtina pe picioare, legгnвndu-se dintr-o parte оn alta єi luptвndu-se оncг sг-єidesfacг legгturile de la mвini. Smoke ghici deоndatг care era pricina, оєi repezi furios degetele оntre єtreang єi gвtul omului єi slгbi funia cu o smuciturг. Cu mare efort, Cultus George trase din nou aer оn piept.

— Ai de gвnd sг porneєti cu atelajul? оl оntrebг Smoke.

Cultus George nu rгspunse. Avea altг treabг: sг respire.

— Bine, bine, noioameni albi suntem niєte porci! оncepu Smoke, ca sг risipeascг tгcerea єi fiindu-i silг de rolul pe care era obligat sг-l joace. Ne vindem sufletul pentru aur єi aєa mai departe. Dar, din cвnd оn cвnd, renunюгm la astea єi ne aruncгm cu capul оnainte pentru cвte o treabг fгrгsг ne gвndim cвt ne iese din afacere. Єi cвnd ne dezlгnюuim оn chipul гsta, trebuie sг fii cu mare bгgare de seamг, Cultus George! Єi acum nu vrem sг єtim decвt un singur lucru: ai de gвnd sг porneєti cu atelajul?

Cultus George mai delibera оn sinea lui. Nu era un laє. Probabil cг numai pвnг aici aveau de gвnd sг meargг cu cacialmaua єi dacг acum se dгdea bгtut se fгcea de baftг. Єi оn vreme ce delibera, Smoke se chinuia оngrijorat ca nu cumva bгєtinaєul гsta оndгrгtnic sг se оncгpгювneze mai departe єi sг fie spвnzurat.

— Cвt dam? fгcu Cultus George.

Smoke dгdusг ridice mвna ca sг dea semnalul.

— Eu merge! rosti Cultus George foarte iute, оnainte de a apuca funia sг se оntindг.

 

— Єi cвnd expediюia aceea de salvare m-a gгsit, povestea Shorty la Annie Mine, podoaba aia de Cultus George era оn frunte, ajungвnd cu trei ore оnaintea lui Smoke єi nu uitaюi – Smoke eraal doilea. Єi a ajuns taman la timp, pentru cг pвnг sг aud eu rгcnetele lui Cultus George care-єi оndemna cвinii, peste creastг, afurisiюii гia de indieni siwash оmi haliserг mocasinii, mгnuєile, curelele, teaca cuюitului єi vreo cвюiva se uitau cu o foame оn ochi la mine… eu fiind cel mai bine hrгnit, єtiюi. Despre Smoke ce sг vг mai spun. Era aproape mort. S-a mai оnvвrtit puюin de colo-colo, ajutвnd sг pregгtim de mвncare pentru cei douг sute de indieni nenorociюi єi a adormit deodatг, aєa cum stгtea pe vine, de credeai cг adunг zгpadг ca s-o topeascг оn gгleatг. L-am bгgat оn culcuєul meu єi al naibii sг fiu dacг n-a trebuit sг-l ajut sг se vвre оn culcuє, atвt era de frвnt. O, ’neоnюeles c-am cвєtigat scobitorile pe care-am pus pariu. Aєa-i c-au avut, ’neоnюeles, nevoie cвinii гia de cei єase somoni daюi de Smoke taman оn crucea zilei?