GUSTUL CГRNII.

 

La оnceput era Christopher Bellew. Cвnd ajunse la colegiu, deveni Chris Bellew. Mai apoi, оn adunгtura boemг de la San Francisco i se spunea Kit Bellew. Pentru ca, оn cele din urmг, sг nu mai fie cunoscut decвt sub numele de Smoke Bellew. Єi povestea evoluюiei numelui sгu e de fapt povestea vieюii sale. Єi nu s-ar fi оntвmplat nimic din toate astea dacг n-ar fi avut parte de o mamг iubitoare єi un unchi neоndurгtor єi, оn plus, n-ar fi primit o scrisoare de la Gillet Bellamy.

„Tocmai am vгzut un exemplar din Talazul ”, оi scria Gillet de la Paris. „O’Hara o sг se descurce cu foaia asta, dar оncг nu se pricepe la unele єmecherii.” Dupг care urmau niєte amгnunte privind оmbunгtгюirea sгptгmвnalului unei colectivitгюi оn plinг afirmare. „Du-te єi fг-i o vizitг. Lasг-l sг creadг cг astea-s propriile tale idei. Sг nu afle cumva cг vin de la mine. Dacг aflг, o sг mг numeascг pe mine corespondent la Paris, chestie pe care nu mi-o pot permite, fiindcг, deocamdatг, fac bani buni cu treburile mele pe spinarea marilor reviste. Dar mai оntвi єi mai оntвi nu uita sг-l convingi sг-l dea afarг pe jegosul гla care юine rubrica criticii de artг єi muzicale. Єi оncг ceva, San Francisco a avut оntotdeauna o literaturг a lui. Dar acum nu prea mai are. Spune-i sг facг ce-o єti єi sг punг mвna pe vreun isteю care sг toarne un serial mai sprinten, condimentat cu adevгratul romantism, cu strгlucirea єi culoarea San Francisco-ului.”

Єi iatг-l pe Kit Bellew оndreptвndu-se spre redacюia Talazului hotгrвt sг dea lecюii. O’Hara оl ascultг. O’Hara aduse argumente. O’Hara fu de acord. O’Hara оl concedie pe jegosul care юinea rubrica de criticг. Ba, mai mult, O’Hara оl luг pe Kit оn stilul sгu, tocmai stilul de care se temuse Gillet chiar єi din оndepгrtatul Paris. Cвnd O’Hara voia ceva, nici un prieten nu-i putea rezista. Єi, cвnd amabil, cвnd silnic, devenea irezistibil. Оnainte de a apuca Kit Bellew sг scape din biroul lui, era redactor єef adjunct, acceptase sг юinг rubricile sгptгmвnale de criticг, pвnг se va gгsi un condei mai acгtгrii єi se angaja sг scrie sгptгmвnal cвte un episod, de cвte zece mii de cuvinte, din serialul San Francisco… єi toate astea fгrг sг primeascг un ban. Talazul оncг nu aducea venituri, оi explicг O’Hara. Єi la fel de convingгtor оi explicг faptul cг numai un singur om din San Francisco ar fi fost оn stare sг scrie acel serial єi omul acela nu era altul decвt Kit Bellew.

„O, Doamne, eu sunt isteюul!”, gemu Kit de unul singur mai apoi cвnd se trezi coborвnd pe scara оngustг.

Drept urmare, оncepu munca de sclav al lui O’Hara єi al nesгюioaselor rubrici ale Talazului. Sгptгmвni оn єir, nu s-a ridicat de pe unul din scaunele redacюiei, a юinut piept creditorilor, s-a luptat cu tipografii єi a pus pe hвrtie cвte douгzeci єi cinci de mii de cuvinte pentru articole de toate felurile. Iar chinurile sale nu dгdeau semne sг se mai uєureze. Talazul era ambiюios. Оncepu sг fie єi ilustrat. Operaюiile erau costisitoare. Pentru Kit Bellew nu mai rгmвnea nici un ban, ca dovadг revista nu plгtea pe nici unul dintre oamenii cu care sporea redacюia. Din fericire, Kit avea veniturile lui. Destul de modeste, comparate cu ale altora, dar suficiente ca sг-i permitг sг facг parte din mai multe cluburi єi sг aibг єi un studio оn cartierul latin. Dar, de fapt, de cвnd ajunsese redactor єef adjunct, cheltuielile personale i se reduseserг drastic: nu mai avea timp sг arunce banii. Nu mai dгduse pe la studio, nu mai оmbia boema localг la cвte o faimoasг seratг acolo. Єi, cu toate astea, era mereu falit pentru cг Talazul, totdeauna оn suferinюг, оi storcea єi banii, nu numai creierii. Erau, mai оntвi, ilustratorii care periodic refuzau sг mai facг ilustraюiile єi tipografii, care, tot atвt de periodic, refuzau sг mai tipгreascг, apoi curierii care nu mai voiau deseori sг-єi facг meseria nici ei. Оn astfel de оmprejurгri, O’Hara se uita la Kit, iar Kit fгcea tot ce era de fгcut.

Cвnd vaporul Excelsior sosi din Alaska, aducвnd veєti despre terenurile aurifere din Klondike[1], ce tulburaserг minюile оntregii югri, Kit avansг o propunere cu totul neserioasг:

— Ascultг, O’Hara, оncepu el. Goana asta dupг aur are єansa sг fie o treabг uriaєг… Ehei, se оntorc din nou zilele din ’49[2]. Ce-ai zice dacг m-aє duce єi eu sг scriu ceva pentru Talazul? Cheltuielile mi le acopгr singur.

O’Hara clгtinг din cap.

— Nu mг pot lipsi de tine din redacюie, Kit. Baєca, mai e єi serialul гla. Iar pe deasupra trebuie sг-юi spun cг m-am оntвlnit cu Jackson acum un ceas. Mвine o ia spre Klondike єi a acceptat sг trimitг sгptгmвnal cвte o corespondenюг єi fotografii. Nu-l lгsam eu sг-mi scape din mвnг pвnг nu-mi promitea. Єi, ce-i mai frumos, treaba asta nu ne costг nici un ban.

Despre Klondike, Kit auzi din nou cвnd trecu dupг-amiazг pe la club єi, оntr-o niєг a bibliotecii, оl оntвlni pe unchiul sгu.

— Salutare, unchi al meu! оl оntвmpinг Kit, fгcвndu-se comod pe un fotoliu de piele єi оntinzвndu-єi picioarele cвt erau de lungi. Bei cu mine?

Оєi comandase un cocteil, dar unchiul se mulюumi cu un bordo uєor, autentic, bгutura lui dintotdeauna. Aruncг o privire iritatг єi dezaprobatoare la cocteil єi apoi la nepot. Kit simюi cг se apropia predica.

— Nu stau decвt un minut, anunюг el grгbit. Trebuie sг alerg sг-mi arunc ochii la expoziюia Keith, de la Galeriile Ellery єi sг scriu jumгtate de coloanг pe tema asta.

— Ce-i cu tine? оl оntrebг celгlalt. Eєti palid. Arгюi ca o epavг.

Оn loc de rгspuns Kit scoase un geamгt.

— Cred cг am sг am plгcerea sг asist la оnmormвntarea ta. Parcг єi vгd.

Kit scuturг trist din cap.

— Nu, te rog, n-am chef sг mг mгnвnce viermii. Eu prefer sг fiu incinerat.

John Bellew provenea din generaюia aceea durг єi оncercatг care traversase cвmpiile оn urma carelor cu boi prin anii ’50 єi оєi pгstrase aceeaєi asprime, la care se adгuga єi asprimea unei copilгrii petrecute pe drumurile cuceririi noilor pгmвnturi.

— Christopher, nu duci o viaюг ca lumea. Mi-e ruєine pentru tine.

— Pornit pe calea desfгtгrilor, nu? chicoti Kit.

Bгtrвnul ridicг din umeri.

— Nu te uita atвt de crunt la mine, unchiule drag. Aє fi vrut eu sг fie calea desfгtгrilor, dar asta s-a cam dus de rвpг. Nu mai am timp de ele.

— Atunci de ce dra…

— Din prea multг muncг mi se trage.

John Bellew scoate un hohot tгios єi neоncrezгtor.

— Pe cuvвnt!

Alt hohot de rвs.

— Oamenii sunt produsul mediului, spuse sus єi tare Kit, arгtвnd spre paharul celuilalt. Veselia dumitale e uєoarг єi amгruie, ca єi bгutura pe care o bei.

— Auzi, prea multг muncг! mвrвi el. Оn viaюa ta n-ai cвєtigat o para.

— De cвєtigat am cвєtigat bani, fii liniєtit, numai cг nu i-am єi primit. Uite, acum cвєtig cвte cinci sute de dolari pe sгptгmвnг єi fac munca a patru oameni.

— Tablouri din alea care nu se vвnd? Sau… ггг… vreo muncг din aia fantezistг? Оnoюi?

— Pe vremuri.

— Te urci оn єa?

— Am оncercat єi isprava asta.

John Bellew pufni plin de silг.

— Mг bucur cг taicг-tu nu mai trгieєte sг te vadг оn toatг splendoarea decгderii tale, оi spuse. Taicг-tu a fost bгrbat de ispravг, pвnг-n mгduva oaselor. Pricepi tu una ca asta? Bгrbat! Cred cг ar fi єtiut el sг-юi scoatг din cap toюi gгrgгunii гєtia muzicali єi artistici.

— Vai! Ce vremuri depravate! oftг Kit.

— Aє fi putut оnюelege єi accepta chiar єi astea, continuг celгlalt pornit, dar mгcar sг fi reuєit pe calea asta. N-ai cвєtigat un cent оn viaюa ta, n-ai fгcut єi tu o treabг bгrbгteascг. Ce rost mai ai єi tu pe lumea asta? Ai fost crescut cum se cade єi totuєi, nici la universitate nu jucai fotbal. N-ai pus mвna pe o vвslг. N-ai…

— Am mai fгcut box єi scrimг oarecum…

— Cвnd ai pus ultima datг mвnuєile?

— De mult, dar se spunea cг єtiu sг apreciez bine momentul nimerit єi distanюa, numai cг…

— Haide, haide!

— … eram socotit cam nesistematic.

— Leneє, vrei sг spui.

— Totdeauna mi-am оnchipuit cг vorba asta e un eufemism.

— Taicг-meu, bunicul tгu, bгtrвnul Isaac Bellew, a omorвt cu un pumn un om єi avea єaizeci єi nouг de ani.

— Cine, omul?

— Nu, netrebnic nenorocit ce eєti. Tu la єaizeci єi nouг de ani n-o sг fii оn stare sг omori nici un ювnюar.

— Vremurile s-au cam schimbat, iubite unchiule. Acum pentru omucidere te trimit la puєcгrie.

— Taicг-tu a fгcut cгlare o sutг optzeci єi cinci de mile, fгrг sг оnchidг un ochi єi au crгpat trei cai sub el.

— Dacг mai trгia єi azi, ar fi fгcut acelaєi drum sforгind frumos оntr-un vagon Pullman.

Bгtrвnul era gata-gata sг se sufoce de mвnie, dar оєi оnghiюi amarul єi reuєi sг оngaime:

— Cвюi ani ai tu?

— Am toate motivele sг cred cг…

— Єtiu. Douгzeci єi єapte. Ai terminat facultatea la douгzeci єi doi. Єi apoi cinci ani i-ai tocat єi i-ai risipit, оn faюa lui Dumnezeu єi a oamenilor, spune-mi єi mie ce rost ai tu? La vвrsta ta aveam doar un rвnd de izmene. Mergeam cгlare єi mвnam vitele оn Coluso. Eram tare ca piatra єi puteam sг dorm pe piatrг. Mвncam numai carne de vitг, prгjitг deasupra focului єi carne de urs. Єi acum sunt un bгrbat mai zdravгn decвt tine. Probabil cг ai vreo єaptezeci єi cinci de kilograme. Dar te pun jos єi acum єi te zvвnt din bгtaie de te iau la pumni.

— Da’ ca sг dai pe gвt niєte cocteil sau ceai din acela roєu nu e nevoie de atвta forюг minunatг, mormгi Kit cu dispreю. Unchiule, nu vezi cг vremurile s-au schimbat! Оn plus n-am fost crescut aєa cum trebuie. Sгraca maicг-mea era puюin cam aiuritг, draga de ea…

John Bellew tresгri оmpins de mвnie.

— … єi aєa cum mi-ai descris-o єi tu, era prea bunг cu mine, m-a юinut numai pe palme. Ei, dacг pe vremea cвnd eram eu puєtan aє fi avut єi eu parte de vacanюe foarte bгrbгteєti… din acelea de care te bucurai dumneata… Mг оntreb єi acum de ce nu m-ai invitat niciodatг єi pe mine? Оi luai pe Hal єi Robbie peste tot prin Sierra єi оn cгlгtoriile dumitale prin Mexic.

— Probabil mai ales fiindcг prea te purtai ca un Lord Fauntleroy[3].

— Numai vina dumitale, unchiule єi a… scumpei mele mame. De unde aveam eu sг cunosc greul? Eram abia un prunc. Ce-mi rгmвnea mie altceva decвt sг mг uit la gravuri, la poze єi sг mг joc de-a ala-bala? Cu ce sunt eu de vinг cг n-am fost niciodatг nevoit sг asud?

Bгtrвnul se uitг la tвnгrul sгu nepot cu o silг nedisimulatг. Nu se putea stгpвni оn faюa neseriozitгюii nгscute din comoditate.

— Ei, bine, am de gвnd sг mai fac una din excursiile pe care tu le numeєti bгrbгteєti. Ce-ar fi dacг te-aє invita єi pe tine?

— Aє zice cг e puюin cam tвrziu. Оncotro?

— Hal єi Robert pleacг spre Klondike, iar eu оl оnsoюesc prin trecгtoare[4] єi apoi pвnг la lacuri, dupг care mг оntorc…

Nu mai continuг pentru cг tвnгrul sгri оn picioare єi-i strвnse mвna.

— Salvatorul meu!

John Bellew deveni pe datг bгnuitor. Nici nu visase cг invitaюia оi va fi acceptatг…

— Doar nu vrei sг spui cг mergi! fгcu el.

— Cвnd pornim?

— Va fi o cгlгtorie grea. O sг ne cam оncurci.

— Nu, n-o sг vг оncurc cu nimic. Am sг trudesc єi eu. Am оnvгюat sг muncesc de cвnd am intrat la Talazul.

— Fiecare trebuie sг care provizii pentru un an оntreg. Єi lumea dг buzna оntr-acolo, оncвt cгrгuєii indieni nu-s оn stare sг facг faюa cererilor. Hal єi Robert o sг fie nevoiюi sг-єi care echipamentul singuri pвnг la destinaюie. Iar eu de asta merg cu ei, sг-i ajut… sг-єi care bagajele. Dacг vii cu noi, va trebui sг faci acelaєi lucru.

— Atunci sг mг vezi!

— N-ai sг fii оn stare sг cari poveri, obiectг celгlalt.

— Cвnd pornim?

— Mвine.

— Nu trebuie sг te socoteєti vinovat єi sг crezi cг predica dumitale despre greul оn viaюг m-a convins, оi spuse Kit la despгrюire. Exact acum a venit vremea s-o єterg din loc, undeva, oriunde, sг scap de O’Hara.

— Cine e O’Hara? Vreun japonez?

— Nu. Un irlandez, vechil de sclavi, cel mai bun prieten al meu, redactorul єef єi proprietarul neiertгtor al Talazului. Ce spune el aia se face. E оn stare sг oblige єi fantomele sг defileze.

Оn noaptea aceea Kit Bellew оi scrise un bilet lui O’Hara: „E vorba doar de o vacanюг de cвteva sгptгmвni, explica el. Trebuie sг gгseєti tu vreun isteю sг mвzgгleascг episoadele serialului. Оmi pare rгu, bгtrвne, dar sгnгtatea mi-o cere. Єi cвnd mг оntorc am sг asud de douг ori mai mult ca acum.”

Єi Kit Bellew se trezi оn nebunia de pe plaja Dyea оnюesatг cu miile de livre de echipamente ale miilor de oameni. Aceasta imensг masг de bagaje єi provizii, aruncatг pe югrm de vapoare, оncepea, оncet, оncet, sг se scurgг оn susul vгii Dyea єi peste Chillkoot. Era un traseu de douгzeci єi opt de mile єi transportul nu-l puteau face decвt oamenii – cu spinarea. Cu toate cг hamalii indieni sгltaserг preюul transportului de la opt cenюi la patruzeci livra, aveau treabг pвnг peste cap єi se vedea limpede cг cea mai mare parte a bagajelor va rгmвne prinsг de iarnг de cealaltг parte a trecгtorii, cum e mai prost.

Єi cel mai neajutorat dintre neajutoraюi era Kit. Ca la atвtea sute de oameni єi la єoldul lui spвnzura de centurг un revolver. De treaba asta era оnsг vinovat unchiul lui, otrгvit de amintirea vremurilor ticгloase de demult. Kit Bellew era un romantic. Pгrea fascinat de toate poveєtile єi mirajul care оnconjura goana dupг aur єi privea cu un ochi de artist viaюa єi оntвmplгrile din jur. Nu lua оn serios toatг tгrгєenia. Aєa cum spusese єi pe vapor, doar nu participa la propria-i оnmormвntare. Era doar un om care-єi face vacanюa єi are de gвnd sг tragг cu ochiul dincolo de trecгtoare, sг admire peisajul єi apoi sг se оntoarcг.

Lгsвndu-єi tovarгєii pe plajг sг aєtepte descгrcarea bagajelor la югrm, Kit o luг agale cгtre o veche factorie. Nu-єi legгna єoldurile, deєi observase cг mulюi dintre cei procopsiюi cu revolvere la brвu aєa fгceau. Un indian de vreo єase picioare оnгlюime, strвns оn curele, cгra оn spinare o povarг neobiєnuit de voluminoasг. Kit o luг pe urmele lui, admirвnd gambele minunate ale individului, graюia єi uєurinюa cu care se miєca, оn ciuda acelei poveri. Indianul оєi lepгdг povara pe cвntarul din faюa factoriei єi Kit se alгturг grupului de cгutгtori de aur plini de admiraюie care оl оnconjurarг. Povara avea o sutг douгzeci єi cinci de livre, cifrг rostitг cu veneraюie єi groazг pretutindeni. Era ceva, se gвndi Kit єi se оntrebг dacг el era оn stare mгcar sг salte ditamai greutatea, nicidecum sг o mai єi care оn spinare.

— Ei, bгtrвne, o duci pвnг la Lacul Linderman? оntrebг el.

Indianul, aproape pocnind de mвndrie, mormгi afirmativ.

— Єi cu cвt te alegi dupг ce duci оncгrcгtura asta?

— Cincizeci de dolari.

Cвnd conversaюia, ajunse aici, Kit o lгsг baltг. Dar surprinse o tвnгrг care stгtea оn uєa factoriei. Spre deosebire de toate celelalte femei care coborau de pe vapoare, nu era gгtitг nici cu fustг scurtг, nici cu costumaюie sportivг. Era оmbrгcatг aєa cum sunt оmbrгcate atвtea femei care cгlгtoresc oriunde prin lume. Ceea ce i se pгru izbitor era firescul apariюiei ei, care оi dгdea sentimentul cг, nu єtiu cum, aparюinea acelor locuri, оn plus, mai era єi tвnгrг єi frumoasг. Chipul surprinzгtor de atrгgгtor prin culoarea єi ovalul sгu оl uimi. Se uitг lung, lung la ea pвnг cвnd fata simюi єi оntoarse spre el niєte ochi оntunecaюi, cu gene lungi єi, оntвlnindu-i pe-ai lui, оl cвntгri cu rгcealг. De la chipul lui, privirea coborо amuzatг spre imensul revolver de la єold. Apoi ridicг din nou ochii, оn care se putea citi un dispreю uєor amuzat. Оi primi privirea ca pe-o loviturг. Fata se оntoarse spre bгrbatul ce stгtea lвngг ea єi-i arгtг spre Kit. Acesta оl cвntгri єi el cu acelaєi zвmbet amuzat єi dispreюuitor.

— Chekako! spuse fata.

Bгrbatul de lвngг ea, care arгta ca un vagabond, cu o salopetг ieftinг єi o hainг de lвnг roasг pe el, zвmbi subюire єi Kit se simюi umilit fгrг sг єtie bine de ce. Fata era neobiєnuit de frumoasг, se gвndi el cвnd cei doi se оndepгrtarг. Оi observг atent mersul єi-l юinu minte ca sг-l poatг recunoaєte єi dupг o mie de ani.

— L-ai vгzut pe individul acela cu fata? Оl оntrebг tulburat vecinul lui Kit, Єtii cine-i?

Kit scuturг din cap.

— Cariboo Charley. Mi l-a arгtat єi mie cineva. A pus mвna pe o minг grozavг оn Klondike. E tгbгcit оn meseria asta. A fost vreo doisprezece ani єi pe Yukon. Abia a venit dintr-acolo.

— Dar ce оnseamnг chekako? оl оntrebг Kit.

— Unul ca dumneata, unul ca mine, veni rгspunsul.

— S-ar putea sг fiu, dar mai оntвi ar trebui sг mг mai cвntгreєti puюin. Dar ce оnseamnг?

— Ageamiu.

Pe drumul de оntoarcere spre plajг, Kit rгsuci оn minte cuvвntul acela pe toate pгrюile. Doare cвnd оюi spune ageamiu un boю de puєtoaicг zveltг. Se trase оntr-un colю, printre grгmezile de bagaje, avвnd оncг оn minte imaginea indianului cu impresionanta lui povarг єi оncercг sг afle cвt оl юineau puterile. Alese un sac de fгinг care, dupг cum bine єtia, cвntarea exact o sutг de livre. Se duse lвngг el, se aplecг єi se strгdui sг-l salte pe umeri. Prima concluzie la care ajunse fu aceea cг o sutг de livre constituie o greutate cu adevгrat mare. A doua cг avea spinarea cam єubredг. A treia fu o оnjurгturг care оi veni pe buze dupг cinci minute, la capгtul cгrora se prгbuєi cu tot cu povara cu care se luptase. Оєi єterse fruntea єi, pe deasupra unei grгmezi de provizii, оl zгri pe John Bellew uitвndu-se la el, cu o amuzatг rгcealг оn priviri.

— Dumnezeule! exclamг acest apostol al confruntгrii cu greul. Єi coapsele noastre au dat naєtere la generaюia asta de neajutoraюi! Cвnd aveam vreo єaisprezece ani mг jucam cu un sгculeю ca гsta.

— Unchiule, dar ai uitat cг eu n-am fost crescut cu carne de urs.

— Єi am sг mг joc cu el єi cвnd am sг ajung la єaizeci.

— Ei, mai trebuie sг-mi єi demonstrezi.

Єi John Bellew оi demonstrг. Avea patruzeci єi opt de ani, dar se aplecг spre sac, оl cвntгri de оncercare, оl trecu dintr-o mвnг оn alta, balansвndu-l єi, cu o miєcare scurtг, se sгltг drept оn picioare, cu sacul de fгinг pe umeri.

— Оndemвnare, fiule, оndemвnare єi… spinare.

Kit оєi scoase respectuos pгlгria din cap.

— Unchiule, eєti o minune a naturii, o minunatг minune, unchiule. Crezi cг am єansa sг prind єi eu priceperea asta?

John Bellew ridicг din umeri.

— O s-o iei la vale оnapoi оnainte de a apuca noi sг оncepem lecюia.

— Nu te teme, gemu Kit. Leul acela turbat, O’Hara, e tot оntr-acolo. Aєa cг nu mг pornesc оnapoi decвt atunci cвnd voi fi nevoit s-o fac.

Prima etapг de marє a lui Kit a fost un succes deplin. Au reuєit sг punг mвna pe niєte indieni care sг le ducг pвnг la Trecгtoarea lui Finnegan cele douг mii cinci sute de livre de echipamente. Mai departe trebuiau sг facг treaba asta cu propria lor spinare. Оєi fгcuserг planul sг оnainteze cu cвte o milг pe zi. Pгrea uєor… pe hвrtie. Deoarece John Bellew urma sг stea оn tabгrг єi sг se ocupe cu gгtitul, nu va putea decвt оntвmplгtor sг facг єi el un transport. Aєa cг pe capul fiecгruia dintre cei trei tineri cгzu sarcina de a cгra cвte opt sute de livre zilnic pe o distanюг de-o milг. Dacг fгceau poveri de cвte cincizeci de livre, asta оnsemna pentru fiecare un drum de єaisprezece mile cu оncгrcгturг оn spinare єi cвte cinsprezece mile fгrг, fiindcг „dupг ultimul transport nu mai trebuie sг ne оntoarcem la vechea tabгrг”, le explicг Kit оncвntat de descoperire. Cu niєte poveri de cвte optzeci de livre, ar оnsemna un drum de nouгsprezece mile zilnic, iar cu cвte o sutг de livre оn spinare ar avea de fгcut doar cinsprezece mile.

Surprinse zвmbetul plin de neоncredere al unchiului sгu єi adгugг оn grabг:

— Bineоnюeles cг pentru asta am sг mai chinui. Omul trebuie sг deprindг toate єmecheriile meseriei. Aєa cг am sг оncep cu cincizeci.

Aєa fгcu єi merse sprinten de-a lungul drumului. Lгsг povara jos unde urma sг fie urmгtorul loc de tabгrг єi porni sprinten оnapoi. Era mai uєor decвt se gвndise la оnceput. Dar douг mile i-au ros deja catifeaua puterilor, dвnd la ivealг slгbiciunea de dedesubt. A doua оncгrcгturг a fost de єaizeci єi cinci de livre. Era mai greu єi de data asta nu mai merse la fel de sprinten. Urmвnd exemplul tuturor cгrгuєilor, de mai multe ori se aєezг jos, sprijinindu-єi povara de o piatrг sau buturugг. La al treilea drum deveni оndrгzneю. Se оnhгmг la un sac de fasole de nouгzeci єi cinci de livre єi o porni. Dupг o sutг de iarzi simюi cг se prгbuєeєte. Se aєezг єi-єi єterse faюa de sudoare. „Etape mai mici єi opriri mai scurte, murmurг el. Asta-i єmecheria.”

Uneori nu reuєea sг facг nici suta de iarzi єi de fiecare datг cвnd se chinuia sг se ridice оn picioare pentru o altг scurtг etapг povara devenea nespus de grea. Оєi trгgea cu greu sufletul єi sudoarea curgea єiroaie pe el. Оnainte de a face un sfert de milг оєi scoase cгmaєa de lвnг cu totul єi o agгюг оntr-un copac. Apoi renunюг єi la pгlгrie. Dupг jumгtate de milг constatг cг e terminat. Niciodatг оn viaюг nu se extenuase оn halul acela єi оnюelese cг era epuizat. Cum stгtea gвfвind, privirea оi cгzu pe revolverul cel mare єi centura grea cu cartuєe. „Zece livre de fiare inutile!” mвrвi el оn timp ce-єi desfгcea centura.

Nici nu-єi mai bгtu capul sг o agaюe оn copac, ci o aruncг оn tufe. Єi, pe mгsurг ce єirul neоntrerupt de cгrгuєi curgea pe drum оn sus єi-n jos, bгgг de seamг cг єi alюi ageamii оncepuserг sг renunюe la arme.

Etapele scurte pe care le fгcea devenirг єi mai scurte. Uneori nu era оn stare sг meargг, оmpiedicat cum mergea el, decвt abia o sutг de paєi, cвnd palpitaюiile de rгu augur ale inimii pe care le simюea оn timpane єi tremurul neplгcut al genunchilor оl obligau sг se odihneascг. Iar perioadele de odihnг deveneau tot mai lungi. Оn schimb mintea оi lucra. Erau douгzeci єi opt de mile de drum pвnг la capгt, adicг tot atвtea zile, iar aceasta, dupг toate probabilitгюile, era cea mai uєoarг dintre ele. „Aєteaptг pвnг ai sг ajungi la Chillkoot”, spuneau ceilalюi pe cвnd se opreau sг se odihneascг єi se оntindeau la vorbг. „Unde o sг trebuiascг sг urci оn patru labe”. Iar el rгspundea: „Nu mг vгd eu la Chillkoot. Eu nu. Cu mult оnainte am sг mг odihnesc frumos оn patul meu de sub muєchi”. Lunecг єi efortul groaznic de a-єi recгpгta echilibrul оl оnspгimвntг. Simюi cг оn el totul era rupt bucгюele.

— Dacг mг prгbuєesc cu greutatea asta оn spinare, m-am terminat, оi spuse el altui cгrгuє.

— Єi asta nu-i nimic, оi rгspunse acela. Aєteaptг sг ajungi la Canyon. Trebuie sг traversezi un torent furios pe un buєtean de pin de єaizeci de picioare. Єi fгrг frвnghii de asigurare, fгrг nimic єi unde buєteanul s-a lгsat, apa fierbe printre picioarele tale єi-юi ajunge pвnг la genunchi. Dacг te prгbuєeєti cu greutatea оn spinare nu mai ai cвnd sг-юi scoюi chingile. Stai оn apг єi aєtepюi sг te оneci.

— Sunг frumos, оi replicг el єi оn adвncul sufletului lui epuizat pгrea sг jinduiascг una ca asta.

— Acolo se оneacг cвte trei-patru оn fiecare zi, оl asigurг celгlalt. Am dat єi eu o mвnг de ajutor sг pescuim un neamю. Avea la el patru mii de bancnote de un dolar.

— Fericit om aє zice eu, fгcu Kit, chinuindu-se sг se ridice оn picioare єi porni poticnit la drum.

El єi sacul acela de fasole constituiau un fel de tragedie ambulantг. Оєi aduse aminte de bгtrвnul zeu al mгrii care stгtea cгlare pe gвtul lui Simbad. Єi asta se cheamг vacanюa foarte masculinг, medita el. Оn comparaюie cu asta, robia lui la O’Hara era un fleac. Mereu era tentat de ideea de a lгsa sacul de fasole оn tufiє, sг se strecoare оnapoi, ocolind tabгra, sг ajungг la югrm єi sг ia vaporul оnapoi cгtre civilizaюie.

Dar n-o fгcu. Uneori simюea imboldul confruntгrii cu greul єi-єi repeta mereu, mereu cг ceea ce pot alюii putea єi el. Cuvintele acestea devenirг un descвntec de coєmar єi le mormгia єi cгtre cei care-l depгєeau de-a lungul potecii. Alteori, cвnd se odihnea, оi observa cu invidie pe indienii aceia zdraveni, cu picioare de catвri, care cгlcau apгsat sub poverile lor grele. Nu pгreau sг se odihneascг vreodatг, ci mergeau mereu оnainte, cu o statornicie єi o siguranюг care i se pгreau groaznice.

Se aєezг jos єi trase o оnjurгturг – cвnd mergea nu-i rгmвnea destul suflu єi pentru asta – єi se luptг cu tentaюia de a o єterge оnapoi la San Francisco. Оnainte de a parcurge mila aceea, renunюг sг mai blesteme єi оncepu sг plвngг. Erau lacrimi de om extenuat, оncгrcat de obidг faюг de sine оnsuєi. Dacг existase vreodatг o epavг umanг atunci el era aceea. Cвnd se arгtг оn zare capгtul drumului, fгcu un efort disperat, ajunse оn tabгrг єi se prгvгli cu faюa оn jos єi fasolea оn spinare. Povara nu-l ucise. Rгmase aєa un sfert de orг оnainte de a-єi aduna suficiente resturi de putere ca sг-єi desfacг chingile. Dupг care оl prinse un rгu de moarte єi aєa оl gгsi Robbie, care avusese єi el necazuri cam de acelaєi fel. Єi abia cвnd оl vгzu pe Robbie cвt era de prгpгdit fгcu un efort sг-єi revie.

— Ce-s оn stare sг facг alюii, suntem єi noi, оi spuse el lui Robbie, deєi оn sinea lui se оntreba dacг nu cumva umbla cu cacialmale.

„Єi am douгzeci єi єapte de ani єi sunt bгrbat”, se convinse el de unul singur оn cursul zilelor care au urmat. Єi avea nevoie de convingerea asta. Dupг o sгptгmвnг, deєi ajunse sг-єi care cele opt sute de livre zilnic cвte o milг, el pierduse din propria-i greutate cincisprezece livre. Avea faюa trasг єi prгpгditг. Trupul єi mintea оєi pierduserг din vechea vioiciune. Nu mergea, cгlca tвrєit, iar cвnd parcurgea drumul оnapoi оєi tвra picioarele la fel ca atunci cвnd mergea cu оncгrcгtura оn spinare.

Devenise animal de povarг. Adormea оnainte de a apuca sг termine de mвncat єi avea parte de un somn greu, ca un butuc, оn afarг de momentele cвnd se trezea urlвnd de durere, apucat de cвrcei la picioare. Оl durea fiecare fibrг. Cгlca pe ranг vie єi totuєi a fost floare la ureche faюг de ce-a pгюit pe drumul de douг mile de pe platoul Dyea unde pгєeai numai prin bolovani lustruiюi de apг. Cele douг mile au оnsemnat de fapt treizeci єi opt de mile de mers. Umerii єi pieptul roєi de curelele chingilor оl fгcurг sг se gвndeascг, pentru prima datг, cu оnюelegere la caii оnhгmaюi pe care-i vгzuse pe strгzile oraєului.

Dupг ce-єi trecurг tot calabalвcul peste puntea de la gura Canyonului, оєi schimbarг planul de la оnceput. Pe drum se vorbea cг la lacul Linderman fuseserг tгiaюi ultimii copaci care mai rгmгseserг оn picioare, necesari ca sг-юi faci o barcг. Cei doi veri, cu unelte, joagгr, pгturi єi de-ale gurii оn spinare, o pornirг оnainte, lгsвndu-i pe Kit єi unchiul sгu sг se lupte mai departe cu restul echipamentului. Acum John Bellew оmpгrюea cu nepotul sarcina gгtitului єi amвndoi cгrau poverile umгr la umгr. Timpul trecea repede єi pe culmi cгdea prima zгpadг. Dacг te prindea vremea proastг оn partea astalaltг, оnsemna o оntвrziere de aproape un an. Bгtrвnul оєi arгtг tгria sгltвnd оn spinare o sutг de livre. Kit rгmase uimit, scrвєni din dinюi єi se оnhгmг єi el la suta de livre. Era un chin, dar оnvгюase єmecheria єi trupul lui, scuturat de lene єi grгsime, оncepu sг se arate tare, cu muєchi zdraveni, cвєtigaюi cu trudг. De asemenea, se uita оn jur єi-єi punea mintea la contribuюie. Bгgase de seamг cг indienii purtau o chingг єi pe cap єi-єi оncropi єi el una pe lвngг cele de umeri. Era mai lesne astfel, aєa cг оncepu sг punг deasupra toate lucrurile uєoare, stвnjenitoare. Оn chipul acesta, curвnd, ajunse sг fie оn stare sг porneascг la drum оncovoiat sub suta de livre prinsг оn chingi, la care se adгugau alte cinsprezece sau douгzeci de livre de bagaje puse deasupra, nelegate, sprijinite de grumaz, cu un tвrnгcop, sau o pereche de vвsle оntr-o mвnг єi оn cealaltг cu blidele de gгtit ale taberei, puse una оntr-alta.

Dar oricвt munceau, truda creєtea. Drumul devenea mai dificil, poverile mai grele єi, cu fiecare zi, linia zгpezilor cobora tot mai mult de pe culmile munюilor, оn vreme ce preюul cгrгuєiei sгri la єaizeci de cenюi. De la veriєorii plecaюi оnainte nu veni nici o veste, aєa cг-єi оnchipuirг cг trudeau la doborвtul copacilor єi la tгiatul lor оn scвnduri pentru barcг. John Bellew deveni nerгbdгtor. Punвnd mвna pe o echipг de indieni care se оntorceau de la Lacul Linderman, оi convinse sг se оnhame la cгratul echipamentului. Оl taxarг cu cвte treizeci de cenюi livra ca sг-l care pвnг pe creasta de la Chillkoot, treabг care оl aduse aproape оn pragul falimentului. Оn condiюiile astea, aproximativ patru sute de livre de bagaje, cu veєminte єi echipamente pentru tabгrг, rгmaserг de izbeliєte. John Bellew rгmase cu ele, sг le miєte cum o putea, iar Kit porni alгturi de indieni. Cвnd avea sг ajungг pe creastг, Kit urma sг rгmвnг singur, deplasвndu-єi cum o putea tona lui de bagaje, pвnг avea sг-l ajungг cu cele patru sute de livre ale lui, unchiul care-l asigurase cг-l prinde din urmг.

Kit bгtu drumul alгturi de cгrгuєii indieni. Socotind cг avea sг оnfrunte cale lungг, drept spre vвrful Chillkoot, оєi rezervг o povarг de numai optzeci de livre. Indienii mergeau cu poverile lor оn spinare, оntr-un ritm mai alert decвt avusese el parte pвnг atunci. Dar acum nu mai era cuprins de groazг єi ajunsese sг se socoteascг pe picior de egalitate cu indienii.

Dupг un sfert de milг dori sг se odihneascг, numai cг indienii оєi continuarг drumul. Rгmase alгturi de ei єi-єi pгstrг locul оn єir. Dupг ce parcurse o jumгtate de milг fu convins cг nu mai era оn stare sг facг nici un pas оnainte, dar scrвєni din dinюi, оєi menюinu locul єi la capгtul acelei mile rгmase uimit cг оncг mai era оn viaюг. Apoi, оn mod ciudat, оl ajutг un al doilea suflu, cum se spune єi urmгtoarea milг i se pгru oarecum mai uєoarг decвt prima. A treia milг aproape cг-l ucise, dar, deєi mai cг delira de obosealг єi durere, nu se plвnse deloc. Apoi, taman cвnd simюi cг avea sг leєine cu siguranюг, veni єi momentul de odihnг. Indienii, оn loc sг stea cu poverile оn spinare cum era obiceiul cгrгuєilor albi, оєi desfгcurг chingile de pe umeri єi frunte єi se aєezarг, оn voie, la taclale єi la fumat. Trecu astfel o jumгtate bunг de ceas оnainte de a porni din nou. Spre surprinderea lui, Kit descoperi cг se simюea proaspгt єi din momentul acela lozinca lui se schimbг оn „etape lungi єi perioade lungi de odihnг”.

Nu auzise mare lucru despre piscul Chillkoot, dar acum era nevoit sг se caюere de multe ori оn patru labe escaladвndu-l. Dar ajunse pe creastг, оn toiul unui viscol, o datг cu indienii єi оn tainг se mвndrea cг rгzbise laolaltг cu ei, fгrг sг miorlгie єi fгrг sг rгmвnг de cгruюг. Acum nutrea o nouг ambiюie, aceea de a ajunge la fel de bun ca un indian.

Dupг ce le plгti indienilor єi-i vгzu plecaюi, se lasг o beznг neagrг єi rгmгsese singur, la o mie de picioare mai sus de limita pгdurilor, pe coama unui munte. Cum era ud leoarcг, pвnг la brвu, оnfometat єi epuizat єi-ar fi dat venitul pe un an оntreg numai pentru un foculeю єi o canг de cafea. Neavвnd nici una nici alta, se mulюumi cu o jumгtate de duzinг de turte reci, dupг care se strecurг la adгpostul cortului numai pe jumгtate fгcut. Оl prinse moюгiala єi, pвnг sг adoarmг, оi rгmase vreme doar cвt sг-i treacг un gвnd fugar prin minte єi zвmbi cu o plгcere parєivг cвnd єi-l оnchipui pe John Bellew cгrвnd bгrbгteєte pe Chillkoot la deal cele patru sute de livre оn spinare. Оn vreme ce el, deєi оmpovгrat cu douг mii de livre, acum urma s-o ia la vale.

Dimineaюг, юeapгn dupг truda dinainte, amorюit de frig, оєi strвnse cortul, оnfulecг cвteva livre de slгninг crudг, se оnhamг la o povarг de o sutг de livre єi porni la vale pe drumul pietros. Cu cвteva sute de iarzi mai jos, drumul trecea peste un gheюar mai mic cгtre Lacul Crater. Ceilalюi treceau peste gheюar. Toatг ziua, Kit nu fгcu decвt sг-єi care poverile pвnг la marginea de sus a gheюarului єi pentru cг distanюa era scurtг, sгltг оn spinare cвte o sutг cincizeci de livre, la fiecare transport. Nu-єi putea stгpвni mirarea cг era оn stare de o ispravг ca asta. Cu doi dolari, cumpгrг de la un indian trei biscuiюi marinгreєti tari ca talpa єi cu biscuiюii aceia єi o imensг cantitate de slгninг crudг оncropi mai multe mese. Nespгlat, оngheюat, cu hainele оmbвcsite de sudoare, se bгgг pentru оncг o noapte оn cort.

Cum se crгpг de ziuг, оєi оntinse o foaie de cort pe gheaюг, puse deasupra vreo trei sferturi de tonг de bagaje єi оncepu sг tragг. Unde panta gheюarului era mai pronunюatг, viteza poverii spori corespunzгtor, оl ajunse din urmг, оl sгltг cгlare deasupra єi goni mai departe la vale cu el cu tot.

O sutг de cгrгuєi, оncovoiaюi sub greutatea sarcinilor, se oprirг sг-l priveascг. Оncepu sг scoatг chiuituri de avertizare єi cei care se aflau оn drumul lui se grгbirг, poticnindu-se, cгzвnd, sг se dea la o parte. Оn vale, la marginea de jos a gheюarului, era ridicat un mic cort care pгrea sг se apropie оn goanг de el, оntr-atвt de repede creєtea ca mгrime. Foaia lui de cort pгrгsi drumul bгtut de oameni, acolo unde acesta fгcea un cot la stвnga єi оєi tгie cale prin zгpada afinatг. Zгpada se ridicг оn jurul lui ea un fum de gheaюг єi, оn acelaєi timp, mai reduse din vitezг. Zгri cortul exact оn clipa оn care se izbi de el, luг cu el оntinzгtorii din colю, dгdu buzna peste pвnza de la intrare єi pгtrunse оnгuntru, aєezat frumos cгlare pe grгmada de saci cu provizii de pe foaia lui de cort. Cortul se clгtinг primejdios, ca un om beat єi, prin aburii оngheюaюi ai rгsuflгrii, se trezi nas оn nas cu o tвnгrг speriatг, ridicatг оn capul oaselor din pгturile оn care dormise – exact cea care la Dyea оl fгcuse ageamiu.

— Ai vгzut ce fum scoteam cвnd veneam la vale? O оntrebг el оncвntat.

Fata оl privi dezaprobator.

— Spune-mi cum e cu covoarele tale fermecate, continuг el.

Rгceala cu care-l primi pгrea un fel de provocare.

— Sг fiu mulюumitг cг nu ai rгsturnat єi soba, оi replicг ea.

Uitвndu-se оn direcюia privirilor ei, zгri o sobг de tablг pe care se afla un ibric de cafea de care se оngrijea o indiancг tot tвnгrг, Kit adulmecг mirosul de cafea єi se uitг din nou la fatг.

— Sunt un chekako! оi spuse el.

Mutra plictisitг pe care o fгcu fata оi demonstra cг afirmase un lucru evident. Dar nu se dгdu bгtut.

— M-am descotorosit de revolver, mai adгugг el.

Abia atunci оl recunoscu fata єi ochii оi sclipirг.

— N-am crezut vreodatг cг o sг ajungi atвt de departe, оl informг ea.

Kit adulmecг din nou cu lгcomie aerul.

— Pe viaюa mea! Cafea!

Se оntoarse spre fatг єi-i spuse direct:

— Uite degetul meu cel mic, юi-l dгrui, taie-l acum, fac orice vrei, mг vвnd robul tгu pentru un an de zile оn cap, sau pe oricвt, dacг-mi dai єi mie o canг de cafea din ibricul acela.

Єi la cafea, i-a spus cum оl cheamг єi a aflat єi el numele ei: Joy Gastell. A mai descoperit cг fata era de mult оn regiunea asta. Se nгscuse la o factorie de la Great Slave єi, pe cвnd era abia un copil, traversase Munюii Stвncoєi оmpreunг cu tatгl ei єi venise pe Yukon. Acum se оndrepta din nou оntr-acolo оmpreunг cu tatгl ei, care fusese reюinut cuafaceri la Seattle, naufragiase cu Chanter, un vapor plin de ghinioane єi fusese adus оnapoi la Puget Sound de un vapor trimis sг-i salveze.

Юinвnd seama cг fata era оncг оn pгturi єi nu se sculase, Kit nu se mai lungi la vorbг єi, refuzвnd eroic оncг o canг de cafea, se ridicг, оєi sгltг єi poverile єi le scoase din cort. Dar plecг cu cвteva concluzii: fata avea єi un nume єi niєte ochi atrгgгtori, nu putea sг aibг mai mult de douгzeci, douгzeci єi unu sau douгzeci єi doi de ani. Taicг-su probabil cг era franюuz, ea avea o fire independentг, temperament de consumat єi fusese educatг оn altг parte, nu оn atmosfera asta de oameni ai frontierei.

Mai departe, drumul mergea оn jurul Lacului Crater, peste bolovгniєul lustruit de gheюuri, deasupra limitei pгdurilor єi ajungea la defileul stвncos care ducea spre Tabгra Fericirii єi la primele pвlcuri de pini piperniciюi. Ca sг-єi care tot calabalвcul acela greu pe drumul ce оnconjura lacul, lui Kit i-ar fi trebuit zile оntregi de trudг chinuitoare. Exista єi o barcг de pвnzг folositг pe lac pentru transportul bagajelor. Cu douг drumuri, оn douг ceasuri el єi tona lui de bagaje ar fi fost de cealaltг parte. Dar era falit, iar barcagiul cerea patruzeci de dolari de tonг.

— Prietene, barca asta frumuєicг e o minг de aur, оi spuse Kit barcagiului. Mai vrei sг pui mвna pe o minг de aur?

— Aratг-mi-o! rгspunse celгlalt.

— Юi-o vвnd cu condiюia sг-mi cari єi mie bagajele dincolo. E o idee оncг nepatentatг єi poюi sг faci tвrgul deоndatг ce юi-o оmpгrtгєesc. Baюi palma?

Barcagiul se оnvoi єi lui Kit оi plгcu omul.

— Bine atunci. Vezi gheюarul acela. Ia єi dumneata un tвrnгcop єi urcг pe el. Оntr-o zi de muncг faci un jgheab de toatг frumuseюea de sus pвnг jos. Te-ai prins? Corporaюia Jgheabul Chillkoot єi Lacul Crater Limited. Ceri cвte cincizeci de cenюi suta de livre, ai o sutг de tone pe zi єi nimic de fгcut decвt sг stai єi sг aduni banii.

Douг ore mai tвrziu, Kit єi tona lui de bagaje erau de cealaltг parte a lacului єi cвєtigase trei zile de mers. Iar cвnd John Bellew оl ajunse din urmг, era acum hгt departe, cгtre Lacul Deep, alt crater vulcanic plin cu apг glacialг.

Ultima etapг de mers de la Lacul Long la Linderman avea trei mile, iar drumul, dacг se putea numi drum, urca o spinare de munte de peste o mie de picioare оnгlюime, apoi o lua abrupt la vale peste pietre lunecoase єi apoi traversa o оntinsurг mare de smвrcuri. John Bellew protestг cвnd оl vгzu pe Kit оnhгmвndu-se la o povarг de o sutг de livre, peste care sгltг єi un sac de fгinг de vreo cincizeci de livre, pe care-l puse deasupra, rezemat de grumaz.

— Haide, haide, tu, aєchie din trunchiul celor tari єi zdraveni, оi replicг Kit, treci din nou la carnea de urs єi acel unic rвnd de izmene.

John Bellew clгtinг din cap.

— Christopher, tare mi-e teamг cг m-a cam ajuns vвrsta.

— N-ai decвt patruzeci єi opt de ani. Єtii dumneata cг bunicul meu, tatгl domniei tale, domnule, bгtrвnul Isaac Bellew, a ucis un om numai cu o loviturг de pumn pe cвnd avea єaizeci єi nouг de ani?

John Bellew zвmbi strвmb єi-єi оnghiюi propria-i predicг.

— Unchiule, trebuie sг-юi mгrturisesc ceva foarte important. Am crescut ca un lord Fauntleroy, dar sunt оn stare sг car оn spinare oricвnd mai mult decвt tine, sг merg mai mult decвt tine, sг te pun la pгmвnt оn luptг dreaptг, sau sг te bat mгr la box.

John Bellew ridicг mвinile sus єi mгrturisi solemn:

— Christopher, fiul meu, sunt convins c-o poюi face. Єi cred cг eєti оn stare de toate astea chiar єi cu povara aia оn spinare. Te-ai descurcat de minune, bгiete, deєi e de necrezut.

Kit fгcu drumul ultimei etape de patru ori pe zi, adicг zilnic parcurse douгzeci єi patru de mile, din care douгsprezece mile de pantг de munte cu cвte o sutг cincizeci de livre оn spinare. Era mвndru, zdravгn єi rupt de obosealг, dar se simюea оntr-o condiюie fizicг excelentг. Mвnca єi dormea cum nu mвncase єi nu dormise niciodatг оn viaюa lui єi cвnd vedea cг se terminг treaba pe ziua respectivг aproape cг-i pгrea rгu.

Doar o singurг problemг nu-єi gгsise rгspuns. Aflase cг putea sг cadг cu o sutг de livre оn spinare єi sг supravieюuiascг, dar era convins cг, de se prгbuєea cu cele cincizeci de livre suplimentare rezemate de ceafг, o sг-єi rupг gвtul. Fiecare nouг potecг prin zona mlгєtinoasг devenea repede un єanю impracticabil din cauza miilor de cгrгuєi єi aceєtia erau nevoiюi sг croiascг mereu alte єi alte poteci. Exact оn timp ce deschidea o astfel de nouг potecг reuєi sг rezolve problema celor cincizeci de livre suplimentare.

Suprafaюa aceea moale, оmbibatг de apг, cedг sub cгlcгtura lui, el se clгtinг єi se prгvгli оnainte, cu faюa оn jos. Cele cincizeci de livre оl izbirг cu faюa оn mocirlг, dar zburarг mai departe fгrг sг-i rupг grumazul. Rгmвnвnd numai cu suta de livre legatг оn spinare, se sгltг оn patru labe. Dar mai departe nu reuєi. Una din mвini i se afundase pвnг la umгr, fгcвndu-l sг stea cu obrazul оn mвzgг. Pe cвnd оєi eliberг braюul, celгlalt se afundг la rвndul sгu tot pвnг la umгr. Оn poziюia asta оi era imposibil sг-єi desfacг legгturile poverii, iar cele o sutг de livre din spinare nu-l lгsau sг se ridice оn picioare. Оn patru labe, afundвndu-єi cвnd un braю cвnd celгlalt, fгcu un efort sг se tвrascг pвnг unde cгzuse sacul cu fгinг. Dar nu reuєi decвt sг-єi epuizeze puterile fгrг sг оnainteze deloc, frгmвntг єi rupse suprafaюa оnierbatг pвnг cвnd se formг o micг bгltoacг cu apг periculos de aproape de gura єi nasul sгu.

Оncercг sг se rгstoarne pe spate, cu povara dedesubt, dar nu reuєi decвt sг-єi scufunde оn mвl amвndouг braюele pвnг la umeri, ajungвnd sг guste puюin din senzaюia pe care o оncearcг cel ce se оneacг. Cu infinitг rгbdare, оєi scoase unul dintre braюe din mвlul cleios, apoi єi pe celгlalt єi puse palmele pe suprafaюa mocirlei ca sг-єi sprijine bгrbia. Apoi оncepu sг strige dupг ajutor. Dupг o vreme, auzi clefгitul unor paєi prin mocirla cleioasг, semn cг se apropia cineva din urmг.

— Prietene, оntinde-mi o mвnг de ajutor, spuse el. Aruncг o frвnghie, ceva sг mг apuc.

Оi rгspunse o voce de femeie єi el o recunoscu.

— Dacг-mi desfaci cгtгrгmile legгturilor, reuєesc sг mг ridic оn picioare singur.

Cele o sutг de livre se rostogolirг оn mвl cu un plescгit cleios єi Kit se ridicг оncet оn picioare.

— Ai cam dat de bucluc, zise domniєoara Gastell rвzвnd cвnd оl vгzu cu mutra mвnjitг toatг de noroi.

— Ba deloc, оi rгspunse el degajat. Exerciюiul meu preferat de gimnasticг. Poюi sг оncerci. E nemaipomenit pentru muєchii pectorali єi spinare.

Se єterse pe faюг єi, cu un gest scurt, aruncг mвzga de pe degete.

— Ah! Strigг fata recunoscвndu-l. E domnul… domnul Smoke[5] Bellew.

— Оюi mulюumesc cu toatг seriozitatea pentru cг mi-ai venit la vreme оn ajutor, ca єi pentru nume, оi rгspunse el. Am fost botezat de douг ori. De acum оncolo voi insista sг mi se spunг оntotdeauna Smoke Bellew. E un nume sonor єi nu fгrг semnificaюie.

Fгcu o pauzг єi apoi deodatг glasul єi оnfгюiєarea оi devenirг fioroase.

— Єtii ce-am sг fac de-acum оncolo? o оntrebг el. Mг оntorc оn Statele Unite, mг cгsгtoresc, am de gвnd sг fac o mulюime de copii єi apoi, la vremea cвnd se lasг umbrele оnserгrii, am sг-i adun pe toюi ювncii pe lвngг mine єi am sг le povestesc suferinюele єi chinurile pe care le-am оndurat pe drumul de la Chillkoot. Єi dacг nu-i apucг plвnsul, am sг-i croiesc pвnг scot untul din ei.

 

Iarna arcticг se instala iute. Zгpada care se depusese de-acum mгsura єase inci grosime, iar ochiurile de apг mai mici prindeau pojghiюг de gheaюг, оn ciuda viscolului care bгtea. Оntr-o dupг-amiazг, tвrziu, cвnd un astfel de viscol se mai ostoi, Kit єi John Bellew оi ajutarг pe cei doi veriєori sг-єi оncarce barca єi-i privirг cum dispar оn depгrtare, ascunєi de o rafalг de zгpadг.

— Єi acum nu ne mai rгmвne decвt sг tragem un somn bun єi sг pornim mвine dimineaюг devreme, spuse John Bellew. Dacг nu rгmвnem оnzгpeziюi pe culme, ajungem la Dyea mвine noapte. Iar de avem noroc sг prindem vaporul, suntem la San Francisco оntr-o sгptгmвnг.

— Юi-a plгcut vacanюa asta? оl оntrebг Kit cu gвndul aiurea.

Tabгra lor pentru aceastг ultimг noapte la Linderman era formatг din melancolice vestigii. Tot ce putea fi cвt de cвt de folos, inclusiv cortul, fusese luat de veriєori. O bucatг de foaie de cort rгpciugoasг fusese оntinsг drept apгrгtoare de vвnt, ferindu-i cвt de cвt de zгpada viscolului. Єi-au pregгtit cina la un foc de lemne, оn niєte blide deformate, demne de aruncat. Nu rгmгseserг decвt cu niєte pгturi єi mвncare pentru cвteva mese. Numai o singurг datг оn timpul cinei deschise Kit gura:

— Unchiule, оncepu el. Dupг toate astea aє dori sг-mi spui Smoke. Оn cгlгtoria asta am mers de-a ieєit fumul, aєa-i?

Dupг cвteva minute o porni alene spre sгtucul de corturi оn care se adгposteau cгutгtorii de aur care оncг mai aveau de adus calabalвcuri sau de fгcut bгrci. Fu plecat mai multe ceasuri єi cвnd se оntoarse єi se bгgг оn pгturi, John Bellew era adormit.

Kit se tвrо afarг din culcuє numai оn ciorapi оn bezna unei dimineюi cu viscol, aювюг focul la care-єi dezmorюi оncгlюгrile bocnг, apoi pregгti cafeaua єi prгji slгnina. Era un dejun nenorocit. Оndatг ce-au terminat masa єi-au strвns pгturile єi le-au legat оn curele. Cвnd John Bellew se оntoarse sг porneascг primul spre drumul cгtre Chillkoot, Kit оi оntinse mвna.

— La revedere, unchiule, оi spuse el.

John Bellew se uitг la el єi, de uimire, scгpг o оnjurгturг.

— Nu uita cг mг cheamг Smoke, оl dojeni Kit.

— Єi ce naiba ai sг faci?

Kit fгcu vag cu mвna spre nord, оn direcюia lacului bвntuit de viscol.

— Ce rost are sг mг оntorc оnapoi dupг ce-am ajuns atвt de departe? оntrebг el. Оn plus, am prins gustul cгrnii[6] єi-mi place. Merg mai departe.

— Dar eєti lefter, protestг John Bellew. Nu ai nici echipament.

— Mi-am gгsit o slujbг. Iatг, nepotul dumitale Christopher Smoke Bellew єi-a gгsit slujbг. E angajatul unui gentleman. Єi-a gгsit o slujbг cu o sutг cincizeci de dolari pe lunг єi mвncare. O porneєte spre Dawson cu doi ageamii єi cu angajatul unui alt gentleman, оn calitate de bucгtar, barcagiu єi, оn general, om bun la toate. Iar O’Hara єi Talazul n-au decвt sг se ducг la dracu’! La revedere.

John Bellew era uluit, nu putu decвt sг mormгie:

— Nu pricep, nu pricep…

— Se zice cг оn bazinul Yukonului urєii grizli, din cei spвni, se gгsesc berechet оi explicг Kit. Ei bine, n-am decвt un singur rвnd de izmene єi am pornit sг fac rost de carne de urs, asta-i tot.